Peste o sută de nave fantomă rusești au traversat anul trecut apele arctice, sporind riscul unei catastrofe ecologice într-o regiune deja vulnerabilă. Flota, formată din tancuri petroliere vechi și nereglementate, navighează pe ruta nordică, generând îngrijorări majore din cauza riscului ridicat de deversare a petrolului, dar și a lipsei de tehnologii eficiente pentru curățarea potențialelor accidente.
Flota-fantomă și pericolul de deversare
Numărul navelor care au tranzitat ruta Arctică a crescut vertiginos. În 2025, de trei ori mai multe vase decât în anul precedent au ales acest traseu. Multe dintre acestea nu sunt proiectate pentru navigația în condiții de gheață, ceea ce sporește riscul de accidente și, implicit, deversări majore de petrol. Navele, adesea vechi și provenite din diverse filiere, transportă în secret combustibil supus sancțiunilor internaționale.
Experții avertizează că, în ciuda eforturilor de cercetare și a investițiilor semnificative, metodele de curățare a petrolului în apele arctice rămân limitate. Condițiile specifice ale regiunii, cu temperaturi scăzute și gheață, complică semnificativ procesul de intervenție. Petrolul se comportă diferit în apele reci, formând globule dense, care pot ajunge pe fundul mării sau se pot lipi de gheață.
Provocări în curățarea petrolului în arctic
Oamenii de știință au depus eforturi considerabile în căutarea unor soluții, dar rezultatele sunt modeste. Experimentele efectuate în condiții controlate au arătat o reacție lentă a microorganismelor care ar trebui să descompună petrolul. Timpul este esențial în cazul unei deversări reale, iar metodele actuale nu oferă o soluție rapidă și eficientă.
Un alt aspect problematic este utilizarea combustibililor noi de către industria navală. Aceștia pot face recuperarea și mai dificilă din cauza proprietăților lor vâscoase. Autoritățile sunt îngrijorate și de potențialul de inundații ale zonei, dar și de militarizarea crescândă a regiunii.
Lipsa progreselor tehnologice
În ciuda a 15 ani de investiții și a milioanelor de dolari cheltuiți, tehnologiile de curățare a deversărilor de petrol în apele arctice au evoluat foarte puțin. S-a încercat utilizarea dispersanților, care pot avea efecte nocive asupra organismelor marine, dar și arderea petrolului, o metodă cu efecte nedorite, cum ar fi emisiile de carbon negru.
Programul Comun al Industriei pentru Tehnologia de Răspuns la Deversări de Petrol în Arctic, înființat în 2012, a recunoscut în raportul său de sinteză lipsa de progres semnificativ în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței recuperării mecanice. Soluțiile inovatoare sunt încă greu de găsit.
În 2020 a fost introdusă o limită privind conținutul de sulf a combustibililor marini. Măsura a avut consecințe neintenționate, determinând navele să folosească combustibili noi, mai greu de curățat.
