Conform Economica: Economia românească se confruntă cu un risc de prelungire a stagnării până în a doua jumătate a anului 2027, estimările privind creșterea prețurilor la energie sugerând o continuare a presiunii inflaționiste. Analiza realizată de Frames subliniază o reziliență remarcabilă a mediului de afaceri, în ciuda provocărilor precum fiscalitatea imprevizibilă, inflația ridicată, vânzările în scădere și blocajul financiar accentuat.
Stagflație prin prisma PIB-ului
Datele economice relevă o imagine complexă. În trimestrul II din 2026, Produsul Intern Brut (PIB) nominal a atins 494,4 miliarde de lei, cu o creștere nominală de 10,8% față de același trimestru al anului precedent. Totuși, în termeni reali, economia a înregistrat o scădere de 0,4%. Această discrepanță, reflectată de deflatorul PIB de 11,2%, este definită de analiștii Frames ca fiind stagflație, sugerând că întreaga creștere aparentă este generată de prețuri, nu de volum.
Pe semestru, tendința se menține. PIB-ul nominal a fost de 900,4 miliarde de lei în primul semestru al anului 2026, cu 9,4% peste nivelul primului semestru din 2025. În termeni reali, însă, s-a înregistrat o contracție de 0,7%. Seria ajustată sezonier, utilizată de analiști pentru a identifica trendul, arată o contracție anuală de 2% în trimestrul II și de 1,6% pe semestru. Aceasta înseamnă că nivelul real al economiei se află cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul III 2025.
Sectoarele cu impact negativ
Impactul negativ asupra economiei provine în principal din sectoare cu ponderi mari. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul, depozitarea, hotelurile și restaurantele, care reprezintă 21,6% din PIB, au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%, reducând PIB-ul cu 0,9 puncte procentuale. Acest sector este direct legat de consumul populației.
Industria, cu o pondere de 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum, afectând PIB-ul cu încă 0,5 puncte. Sectorul de informații și comunicații a înregistrat o scădere de 3,5% din volum, iar tranzacțiile imobiliare au pierdut 4,5%. Administrația publică, învățământul și sănătatea, considerate împreună, au înregistrat o scădere de 1,7%, reflectând restricționarea cheltuielilor publice.
Pe partea pozitivă, construcțiile au consemnat o creștere a volumului de 12,3%, adăugând 0,7 puncte procentuale la PIB, deși ponderea lor în economie este de 6,2%. Activitățile culturale, recreative și de spectacole au urcat cu 11,7%, iar agricultura a crescut cu 3,5%, ambele cu ponderi mici în economie.
Consumul privat în declin, investițiile un motor incert
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, cea mai mare componentă a PIB-ului (61,2%), a scăzut în volum cu 2,5%, tăind 1,5 puncte procentuale din PIB. Aceasta reprezintă cea mai severă contracție a consumului privat din ultimul deceniu, cu excepția anului pandemic. În contrast, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum, contribuind cu 2,4 puncte procentuale la PIB, iar consumul colectiv al administrațiilor publice a crescut cu 6%.
Investițiile publice și cheltuiala colectivă a statului par a fi singurele motoare ale economiei. Totuși, acest efect a fost anulat parțial de scăderea stocurilor, care au redus PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale pe semestru. Companiile își consumă stocurile, semnalând o cerere în scădere și o reticență în reînnoirea producției. Exportul net a contribuit negativ, importurile crescând mai mult decât exporturile.
Adrian Negrescu, managerul Frames, atrage atenția că inflația de bază continuă să crească în ciuda contracției economice, un indicator specific stagflației. Politica fiscală este constrânsă de necesitatea reducerii deficitului bugetar și a datoriei publice. Singura speranță pentru susținerea economiei o reprezintă absorbția fondurilor europene, în special din PNRR, și atragerea celor 20 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, din care doar 10 miliarde au fost accesate până acum.
Sursa: Economica
