Conform Descopera: O rezervație ornitologică din California, odinioară un refugiu pentru numeroase specii de păsări acvatice, a devenit teatrul unui dezastru ecologic fără precedent, cauzat de drenajul agricol contaminat cu seleniu. Studiile realizate în anii 1980 au relevat consecințe devastatoare asupra reproducerii păsărilor, peste 60% dintre embrioni și pui examinati prezentând malformații grave sau deces.
Contaminarea cu seleniu, o amenințare insidioasă
Apa provenită din zonele agricole irigate, care traversa soluri bogate în seleniu, a transportat acest element toxic spre Rezervația Ornitologică Kesterson. Fenomenul a devenit deosebit de vizibil în 1983, când cercetătorii au documentat un procent alarmant de 64% dintre embrionii și puii de păsări acvatice afectați. Problema a fost amplificată de procesele de evaporare și de cele biologice din lacurile rezervației, care au concentrat și mai mult seleniul, permițându-i să pătrundă în lanțul trofic. Păsările, prin hrănire, au acumulat seleniul în țesuturile lor, cu efecte dezastruoase asupra generațiilor tinere.
Istoricul dezastrului ecologic
Rezervorul Kesterson a fost finalizat în 1971 ca parte a unui sistem de drenaj mai amplu. Suspendaarea construcției Canalului de Drenaj San Luis a direcționat apa din sistemul parțial construit către Kesterson. Drenajul subteran din zonele agricole a început să ajungă în rezervație începând cu anul 1978, iar până în 1981, apa care intra în rezervor era integral apă salină de drenaj. Condițiile specifice ale solului au permis mobilizarea seleniului, un compus prezent natural, și transportul acestuia prin sistemul de drenaj.
Măsuri de remediere și monitorizare
Odată ce amploarea dezastrului a devenit clară, autoritățile au intervenit pentru controlul și curățarea zonei. În 1985, a fost emis un ordin care prevedea măsuri concrete, iar trei ani mai târziu, părți din rezervor au fost umplute cu pământ, transformând habitatele acvatice în unele terestre. Monitorizarea intensivă a situației a început în 1989 și a continuat, cu anumite modificări, până în 2014. O analiză științifică a indicat că rezolvarea problemei contaminării cu seleniu a necesitat mai mult de două decenii. Rezultatele monitorizării din 2013 și 2014 au arătat concentrații de seleniu relativ stabile și un risc scăzut pentru fauna sălbatică.
Sursa: Descopera
