Conform Cursdeguvernare.ro: Academia Română propune o reevaluare a criteriilor de performanță în cercetarea științifică din România, vizând reducerea ponderii acordate articolelor publicate în reviste. Argumentul principal invocat de înaltul for academic vizează proliferarea unor publicații specializate care acceptă articole contra cost, indiferent de calitatea și valoarea științifică a acestora.
Academia Română a lansat critici dure la adresa a ceea ce numește „modul de operare al aşa-numitelor reviste prădătoare și al fabricilor de articole”. Aceste entități, susțin reprezentanții Academiei, subminează integritatea procesului de evaluare a cercetării prin simplul fapt că oferă o platformă de publicare rapidă, dar lipsită de rigorile peer-review-ului tradițional. Acest fenomen duce la o supraevaluare a unor lucrări, influențând negativ evaluarea cercetătorilor individuali, a proiectelor de cercetare și a instituțiilor de profil.
Impactul asupra evaluării cercetării
Propunerea Academiei Române sugerează că sistemul actual de evaluare, puternic axat pe numărul de publicații, încurajează indirect practica publicațiilor pe bani. Cercetătorii, presând să acumuleze citări și articole pentru a-și construi un CV solid, ar putea fi tentați să apeleze la soluții mai rapide, dar mai puțin riguroase. Reducerea ponderii articolelor în evaluarea generală ar putea determina o redirecționare către alte forme de excelență în cercetare, cum ar fi brevetele, contribuțiile la transferul tehnologic sau participarea la proiecte de anvergură cu impact social.
Prin această măsură, Academia Română își propune să încurajeze un efort de cercetare mai calitativ și mai orientat spre inovație reală, și nu spre o simplă acumulare cantitativă de publicații. Se dorește, de asemenea, protejarea imaginii cercetării românești de influența negativă a unor practici discutabile.
Combaterea practicilor „prădătoare”
Termenul de „reviste prădătoare” descrie publicații academice care încasează taxe de la autori pentru a publica articole, fără a oferi un proces de evaluare prin experți (peer-review) adecvat sau chiar deloc. Aceste reviste profită de presiunea pusă pe cercetători de a publica frecvent și rapid, invocând adesea viteza mare de publicare. „Fabricile de articole” reprezintă o altă fațetă a problemei, sugerând o rețea organizată pentru producerea și publicarea în masă a unor lucrări științifice, deseori de o valoare îndoielnică.
Academia Română consideră că aceste practici compromit credibilitatea evaluării științifice și cer un efort concertat pentru a le combate. Reducerea importanței acordate publicațiilor în evaluarea cercetării ar putea descuraja astfel de practici, punând accentul pe substanța și impactul real al activității științifice.
Propunerea Academiei Române vizează o transformare a sistemului de evaluare, punând accent pe calitatea și relevanța contribuțiilor științifice, nu doar pe volumul acestora. Această inițiativă vine în contextul unor discuții globale despre fiabilitatea sistemelor de publicare academică și despre necesitatea unor criterii de evaluare mai robuste.
Discuțiile pe marginea acestei propuneri sunt așteptate să genereze dezbateri aprinse în comunitatea academică și în rândul factorilor de decizie.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
