Președintele Nicușor Dan, citat în instanță într-un dosar de un milion de euro
Președintele Municipiului București, Nicușor Dan, s-a prezentat luni la Curtea de Apel București pentru a da declarații într-un caz în care un dezvoltator imobiliar solicită daune de un milion de euro. Deși a afirmat că este parte în „aproximativ 50 de dosare” și nu a fost prezent la alte termene, Nicușor Dan a explicat că a considerat necesar să participe în acest caz specific, deoarece „dacă instanța te citează la interogatoriu și nu vii, înseamnă că, cumva, ești de acord cu ce se spune despre tine”.
Explicații despre dosarul imobiliar
Nicușor Dan a precizat, la ieșirea din sediul Curții de Apel București, că o asociație a contestat anumite acte pentru un proiect imobiliar, pe care îl consideră în continuare ilegal. El a reiterat că în momentul de față este parte într-un număr considerabil de dosare civile, dar a făcut o excepție în acest caz, motivată de specificul procedurii de interogatoriu. Conform Codului de procedură civilă, absența la un astfel de termen poate sugera o acceptare a afirmațiilor făcute împotriva sa.
Președintele a explicat că inițial, două asociații au contestat un proiect imobiliar, pierzând însă procesul. Dezvoltatorii imobiliari, nemulțumiți de acțiunile în justiție, au solicitat daune de un milion de euro, atât asociațiilor ca persoane juridice, cât și membrilor conducerii acestora la momentul respectiv, inclusiv lui Nicușor Dan, care era vicepreședintele asociației în 2019.
Contextul proiectului CB3 și implicațiile urbanistice
Nicușor Dan a detaliat că terenul vizat este CB3, destinat pentru birouri. El a subliniat importanța unui echilibru între zonele rezidențiale și cele de afaceri în cadrul orașului. A evidențiat problema traficului intens dinspre sud către nordul Bucureștiului în fiecare dimineață, sugerând necesitatea integrării birourilor în zonele rezidențiale pentru a reduce distanțele parcurse de locuitori și, implicit, aglomerația.
Președintele a criticat proiectul imobiliar, considerându-l „aruncat în câmp”. A invocat lipsa unor drumuri reale, PUZ-ul considerat neadecvat și lipsa parcărilor ca motive pentru care acesta ar fi nociv din punct de vedere urbanistic. El a mai menționat că au existat „vreo două sute de acte” pe care nu le-a semnat, inclusiv documente legate de rețelele de utilități, justificând aceste decizii prin neconformitatea cu cadrul legal.
Nicușor Dan a mai adăugat că pentru numeroase proiecte din trecut nu a semnat certificatele de edificare, din cauza constatării unor autorizații de construcție ilegale.