Conform Mediafax: Banca Centrală Europeană (BCE) a aflat abia vineri despre decizia Statelor Unite de a interveni pe piața valutară prin vânzarea de euro pentru a cumpăra yeni japonezi, operațiune care fusese deja finalizată. Această lipsă de informare, descrisă de surse citate de cotidianul Financial Times ca fiind o „încălcare fără precedent a convențiilor”, a generat tensiuni semnificative între autoritățile monetare occidentale. Președinta BCE, Christine Lagarde, a discutat despre intervenția SUA cu secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, abia sâmbătă, după ce tranzacția avusese deja loc.
Nereguli și speculații în operațiunea valutară
Lipsa de coordonare în această intervenție, prima comună Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani, a surprins pe mulți din mediul financiar. În mod tradițional, în astfel de operațiuni, Statele Unite ar fi utilizat dolari, nu euro. Unii oficiali de rang înalt ai BCE au considerat acțiunea SUA ca o abatere gravă de la normele de cooperare stabilite de zeci de ani între autoritățile monetare occidentale, care au pus întotdeauna accent pe încredere reciprocă și consultare.
Persoane familiarizate cu discuțiile din cercurile europene au declarat pentru Financial Times că vânzările de euro efectuate de Rezerva Federală din New York, în numele Trezoreriei americane, au fost „foarte surprinzătoare” și „triste”. Acestea au avertizat că decenii de colaborare strânsă între băncile centrale occidentale, un pilon al stabilității financiare globale, ar putea fi subminate.
Se speculează că autoritățile americane au ales să vândă euro pentru a nu da impresia că doresc să slăbească dolarul, o monedă pe care secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, o susține activ. O altă ipoteză vehiculată de economiști și analiști este că SUA s-ar fi alăturat Japoniei pentru a evita ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane, într-un context în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat pentru FT că instituția americană nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea fondurilor din Exchange Stabilization Fund, fondul specific pentru astfel de intervenții. Un oficial din administrația Donald Trump a adăugat, făcând o aluzie la BCE, că respectă confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii internaționali.
Amploarea intervenției SUA și Japoniei
Intervenția comună a SUA și Japoniei a avut ca scop susținerea yenului japonez, a cărui depreciere a atins niveluri îngrijorătoare. Pe baza datelor preliminare oferite de Banca Japoniei, analiștii estimează că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în doar două zile.
Aceste acțiuni concertate au dus la o apreciere a yenului, care a revenit de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii, la aproximativ 157 de yeni pentru un dolar. Ulterior, moneda japoneză a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând la circa 158 de yeni pentru un dolar.
Sursa: Mediafax
