Conform Gândul: România poate deveni un actor important în securitatea energetică a Europei, beneficiind de poziția sa strategică la Marea Neagră și de resursele naturale. Proiectul „Coridorul Verde” (Caspian–Black Sea–European Green Energy Corridor) reprezintă o oportunitate majoră pentru țara noastră de a se asocia cu marii jucători regionali și de a deveni chiar un broker energetic. Expertul în energie Cosmin Păcuraru a analizat pentru Gândul avantajele și vulnerabilitățile acestui proiect amplu, demarat în cooperare de Turcia și Azerbaidjan.
Europa de Est joacă un rol din ce în ce mai semnificativ în securitatea energetică europeană, iar pentru România, această evoluție generează oportunități strategice în domeniul energiei, al conectivității regionale și al securității Mării Negre.
România țintește un rol cheie în arealul Mării Negre
Contextul actual, marcat de o criză energetică globală care a afectat puternic Uniunea Europeană, face ca resursele alternative de energie să devină o necesitate stringentă pentru toate țările. România își dorește să valorifice poziția sa avantajoasă la Marea Neagră, în special prin proiecte precum Neptun Deep, care va demara în curând extracțiile de gaz.
Coridorul Verde, o perspectivă transfrontalieră
Proiectul Coridorul Verde vizează crearea de interconectări și infrastructuri pentru transportul energiei electrice generate din surse regenerabile în regiunea Mării Caspice către Europa. Traseul propus include Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, deschizând noi rute de aprovizionare și permițând integrarea unor cantități suplimentare de energie verde în sistemul european, contribuind astfel la securitatea energetică regională.
Cosmin Păcuraru, expert în securitate energetică, a explicat că, spre deosebire de alte coridoare energetice, Coridorul Verde se bazează pe conceptul de cablu electric submarin. „UE încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar existența unor alternative este esențială. În acest context, în 2022 a fost lansat proiectul «Coridorul Verde Azerbaidjan–UE» — un cablu electric submarin în curent continuu, pe traseul Azerbaidjan–Georgia–Marea Neagră–România–Ungaria–piața europeană”, a declarat Păcuraru.
Întrebări despre sustenabilitatea energiei „verzi” din Azerbaidjan
O vulnerabilitate majoră a proiectului, subliniată de Păcuraru, este deficitul de producție a energiei din surse regenerabile în Azerbaidjan. Majoritatea capacității energetice instalate în Azerbaidjan provine din centrale pe gaze, cu o contribuție mult mai mică din partea surselor solare și eoliene. „În aceste condiții, este legitimă întrebarea dacă energia electrică exportată de Azerbaidjan poate fi considerată, în mod real, «verde»”, a arătat expertul. Păcuraru a adăugat că proiectul poate fi interpretat și ca o operațiune de „diplomație a caviarului” desfășurată de autoritățile azere la Bruxelles, chiar dacă proiectul continuă să fie promovat.
Autoritățile române, prin Ministerul Energiei, și-au exprimat sprijinul pentru Coridorul Verde, secretarul de stat Cristian Silviu Bușoi întâlnind delegația azeră pentru a consolida parteneriatul energetic. România acordă o importanță deosebită proiectelor care pot consolida conectivitatea dintre Marea Caspică și Europa.
Vulnerabilități strategice pentru România
Cu toate acestea, Cosmin Păcuraru avertizează că România și-ar fi pierdut atuurile diplomatice și o viziune energetică coerentă, ceea ce ar putea duce la neincluderea sa în Coridorul Verde. „Este posibil ca România să piardă teren în această competiție, în condițiile în care nu mai dispune de o diplomație energetică vizibilă și coerentă”, a precizat expertul. În plus, riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina ar putea afecta siguranța infrastructurii energetice instalate sub Marea Neagră.
O alternativă viabilă în regiune este inițiativa GETT (Green Electric Transmission and Trade), care se axează pe transportul și comerțul transfrontalier al energiei electrice „verzi”, cu implicarea Azerbaidjanului, Georgiei, Turciei și Bulgariei. Expertul atrage atenția asupra influenței Chinei în negocierile internaționale privind energia, existând riscul ca UE să devină dependentă de monopoluri energetice, de această dată în ceea ce privește tehnologiile și echipamentele pentru producția de energie regenerabilă.
Sursa: Gândul
