Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile unui nou șoc energetic, cauzat de conflictul din Strâmtoarea Hormuz. Oficialul avertizează că acesta poate reaprinde inflația în zona euro și poate afecta creșterea economică. Lagarde a subliniat necesitatea unui răspuns fiscal țintit din partea guvernelor Uniunii Europene (UE).
Impactul noului șoc energetic
Discursul lui Lagarde, susținut la Berlin, a evidențiat faptul că actuala perioadă este marcată de o succesiune de crize, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică. Acum, închiderea Strâmtorii Hormuz, considerată un punct crucial pentru aprovizionarea cu energie, adaugă o nouă provocare. Ea a amintit că, în martie, BCE a publicat o proiecție de bază, alături de un scenariu advers și unul sever, fiecare construit pe ipoteza unor prețuri energetice progresiv mai ridicate.
Pierderea de petrol, estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a 13% din consumul global, este considerabilă. Lagarde a menționat că, deși prețurile la petrol și gaze naturale au crescut, piețele par să considere că perturbarea este temporară. Cu toate acestea, posibilitatea unor scenarii mai grave, cu efecte asupra prețurilor și, implicit, a producției, justifică o abordare precaută.
Răspunsul monetar și fiscal
Lagarde a subliniat importanța calibrării răspunsului monetar. Două aspecte sunt decisive: durata perturbării și modul în care creșterea prețurilor energiei se va transmite în inflația de bază. Experiența din 2022 a arătat că reacțiile pot fi diferite în funcție de contextul economic. În prezent, se observă forțe contrare: pe de o parte, gospodăriile și firmele sunt sensibile la creșterea costurilor, iar, pe de altă parte, prețurile mai mari ale energiei și încrederea scăzută a consumatorilor pot afecta cererea.
În ceea ce privește politica fiscală, Lagarde a avertizat guvernele cu privire la pericolul adoptării unor măsuri fiscale ample și lipsite de țintă. Astfel de măsuri, precum plafonările sau reducerile generale de taxe, pot reduce inflația pe termen scurt, dar distorsionează semnalul de preț și pot prelungi presiunile inflaționiste.
Apelul la guvernele europene
Mesajul BCE este clar: sprijinul fiscal trebuie să fie temporar și țintit. Măsurile trebuie să protejeze gospodăriile vulnerabile, fără a agrava inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală. Lagarde a subliniat că lecția din 2022 este relevantă: măsurile temporare, bine direcionate, pot proteja categoriile cele mai vulnerabile, fără a agrava inflația și fără a afecta stabilitatea finanțelor publice. BCE își menține angajamentul de a readuce inflația la 2% pe termen mediu.
