Un fost avocat suspectează că o hotărâre a Tribunalului București a fost redactată cu ajutorul inteligenței artificiale, după ce a observat cenzurarea unor cuvinte considerate necuviincioase. Curtea de Apel București a cerut Tribunalului să clarifice dacă a folosit un astfel de program. Scandalul a pornit în urma unui dosar de corupție instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), în care sunt implicate mai multe persoane.
Acuzațiile DNA și suspiciunile de inteligență artificială
Dosarul, finalizat în primă instanță la Tribunalul București, vizează un grup infracțional care ar fi falsificat acte pentru a obține ilegal proprietăți. Printre inculpați se numără o funcționară de la Primăria Sectorului 1 și un polițist. DNA susține că, în perioada 2018-2019, membrii grupării au identificat locuințe nerevendicate sau aflate în proprietatea Primăriei București. Ulterior, aceștia ar fi falsificat acte pentru a le vinde la prețuri derizorii.
Procurorii afirmă că grupul ar fi întocmit contracte de închiriere false, contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale, fișe de calcul și chiar titluri de proprietate. Unul dintre acuzați ar fi pretins și primit sume considerabile de bani, în schimbul intervenției pe lângă funcționari publici. În urma procesului, pedepsele au variat între 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și 5 ani cu executare.
Argumentele avocatului și cenzurarea cuvintelor
La Curtea de Apel București, avocatul Alexandru Morărescu a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care a fost redactată hotărârea Tribunalului. Acesta a observat că anumite cuvinte au fost modificate sau cenzurate, sugerând utilizarea unui program de inteligență artificială. Avocatul a dat ca exemplu cuvântul „manipulativă”, care a fost modificat în hotărâre. Situații similare au fost observate și în cazul cuvintelor „stipulat” și a expresiei „Sfatul Popular”.
Avocatul a subliniat că astfel de modificări nu apar în declarațiile originale și nici în rechizitoriu. El a argumentat că programul de inteligență artificială ar putea avea capacitatea de a interpreta probele, de a reține o anumită situație de fapt sau chiar de a face un raționament juridic. Procurorul de ședință a explicat că aceste modificări „pot fi rezultatul unor autocorectări”.
Posibile implicații și reacția Consiliului Superior al Magistraturii
Curtea de Apel București a admis solicitarea avocatului Morărescu și a cerut Tribunalului București să precizeze dacă a utilizat un program de inteligență artificială. Avocatul a menționat că, în cazul unei confirmări, ar putea fi vorba despre o nulitate absolută a hotărârii și rejudecarea procesului. Alexandru Morărescu susține că folosirea inteligenței artificiale în justiție nu este un lucru nou, menționând că a fost contactat de o persoană care i-a oferit un program cu capacități similare, dar cu mult mai extensive.
Conform spuselor avocatului, programul ar fi capabil să analizeze un număr mare de documente dintr-un dosar penal, urmând să identifice discrepanțele și chiar să ofere un pronostic cu privire la decizia instanței. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost solicitat să ofere detalii cu privire la utilizarea inteligenței artificiale de către judecători și dacă există recomandări în acest sens. Până la momentul publicării, nu a fost primit niciun răspuns de la CSM.
