Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să încalce principiul proporționalității, avertizează un consultant fiscal
O analiză recentă atenționează asupra potențialelor probleme legale și practice ridicate de publicarea online a listelor de datornici fiscali locali. Conform analizei transmise comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, mecanismul actual, stabilit prin HG nr. 220/2026, ar putea înfrunta dificultăți legate de secretul fiscal, coerența procedurii și eficiența reală în colectare.
Secret fiscal versus interesul public
Guvernul a stabilit praguri minime pentru includerea contribuabililor în listele debitorilor la bugetele locale: 1.200 lei pentru persoane fizice și 5.000 lei pentru firme. Listele vor fi publicate trimestrial, iar radierea se va face în 15 zile de la stingerea datoriilor. Cu toate acestea, Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, consideră că actualul model ridică semne de întrebare.
„Discuția nu este dacă statul poate publica în abstract asemenea liste, ci dacă modelul ales respectă cerințele de proporționalitate, necesitate și coerență juridică”, menționează Năstase. Codul de procedură fiscală protejează informațiile despre datorii, dar în același timp obligă autoritățile să publice lista debitorilor și cuantumul datoriilor. Aceasta creează o contradicție, conform analizei. „Avem o contradicție pe care statul nu mai poate să o ocolească: datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat imediat ce trece de un prag administrativ.”
Abordare diferențiată versus stigmatizare
Un punct crucial al analizei se referă la necesitatea unei abordări diferențiate a contribuabililor. CC Tax Advisory subliniază că, conform Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), simpla invocare a „interesului colectării” nu este suficientă. Legiuitorul trebuie să evalueze distinct situațiile contribuabililor, evitând generalizările.
„Asta spune, de fapt, CEDO: nu ai voie să faci liste fiscale cu logica plasei de pescuit. Nu poți arunca aceeași măsură peste toți, fără să conteze dacă vorbim despre rea-credință, despre un litigiu în curs sau despre o dificultate temporară de plată”, explică Cornelia Năstase. Publicarea online a datoriilor, fără a distinge între evazioniști, contribuabili aflați în dificultate temporară sau cei implicați în litigii, este criticată ca fiind o formă de stigmatizare în masă.
Consecințe economice potențiale
Un alt aspect important al analizei vizează potențialele efecte economice ale unei astfel de măsuri. Firma de consultanță avertizează că publicarea poate avea efectul opus celui dorit, afectând în mod negativ firmele aflate deja sub presiune financiară.
„Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal. Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online. În schimb, poate deveni mai repede insolvabil”, a precizat Năstase. Măsura ar putea conduce la diminuarea încasărilor și la creșterea litigiilor.
