Doi seniori români în vârstă de peste 70 de ani trăiesc în condiții diferite, deși ambii beneficiază de pensie de stat. În timp ce unul din ei locuiește în Capitală, celălalt a ales să rămână în satul natal din Moldova, iar diferențele de trai pot fi resimțite chiar și în privința confortului, bugetului lunar și accesului la servicii.
Locuința, factor determinant în calitatea vieții la pensie
Ionel, care locuiește în București, are o garsonieră în centrul orașului, aproape de facilități și mijloace de transport. „Este mai ușor să ajung oriunde, iar pentru activitățile sociale este foarte convenabil”, spune el. În schimb, Gheorghe, pensionar dintr-un sat din Moldova, stă într-o casă veche, cu o curte mică și puține facilități moderne. „Viața aici e mai liniștită, dar pentru drumeții la doctor trebuie să parcurgă mulți kilometri”, explică el.
Diferența de confort reflectă și accesul la infrastructură. În zonele urbane, pensionarii beneficiază de mai multe servicii, însă costurile de trai pot fi mai mari. În zonele rurale, cheltuielile sunt mai mici, dar accesul la medicamente, transport sau magazine poate fi limitat.
Imaginea bugetului lunar și a cheltuielilor
Pensia medie din România a crescut ușor în ultimii ani, dar rămâne adesea insuficientă pentru acoperirea completă a cheltuielilor. Ionel primește lunar aproximativ 2.350 de lei, sumă care îi acoperă chiria, utilitățile și câteva ieșiri sociale. „Cu bani mai puțini, e mai greu să te întreții decent”, admite el.
Gheorghe, cu o pensie similară, trebuie să se descurce cu mai puțini bani, întrucât cheltuielile din mediul rural sunt de obicei mai mici. Totuși, pentru medicamente sau intervenții medicale, se bazează pe sprijinul familiei sau pe programe sociale. „Se adaptează, dar uneori simte lipsa unui medic specializat aproape”, afirmă un vecin.
Tinerii pensionari și-au adaptat stilul de viață în funcție de buget. Cei din oraș profită de oferta culturală și de facilități, în timp ce cei din sate găsesc satisfacție în plimbări în natură sau activități tradiționale, mai econoame.
Accesul la servicii medicale și sociale
Pentru sănătate, diferențele sunt majore. Ionel, stând în oraș, beneficiază de acces rapid la spitale și clinici private, dar trebuie să fie atent la costurile suplimentare pentru servicii. Gheorghe, fiind în zona rurală, trebuie să străbată distanțe mai lungi pentru consultații și tratamente, iar uneori așteaptă mai mult pentru programări.
Serviciile sociale și asistența pentru vârstnici sunt disponibile în localitățile urbane, dar în zonele rurale, resursele sunt mai limitate. O parte din pensionari preferă să apeleze la sprijinul familiei sau la inițiative locale, precum centre de zi sau proiecte comunitare.
Primăriile din orașe precum București sau Cluj-Napoca anunță planuri pentru creșterea fondurilor alocate pentru servicii dedicate seniorilor, planificat pentru anul acesta, în timp ce în mediul rural, autoritățile speră să extindă programele de sprijin și voluntariat.
Până la sfârșitul anului, Ministerul Muncii intenționează să lanseze o nouă platformă digitală care să conecteze pensionarii din zonele rurale cu medicii și serviciile sociale din apropiere.
Sursa: Ziarul Financiar
