Conform StartupCafe: Cartel Alfa, una dintre cele mai mari confederații sindicale din România, și-a exprimat opoziția fermă față de proiectul „EU Inc.”, o inițiativă a Comisiei Europene menită să simplifice semnificativ procesul de înființare a firmelor la nivelul Uniunii Europene. Proiectul promite posibilitatea ca orice antreprenor din UE să își poată deschide o companie, oriunde în spațiul comunitar, exclusiv online, în termen de doar 48 de ore și cu costuri reduse.
Lansată oficial de Comisia Europeană în martie 2026, propunerea de regulament UE pentru „EU Inc.” a stârnit deja discuții aprinse. În timp ce organizații dedicate antreprenoriatului și startup-urilor, precum și inițiativa „România pentru EU-INC.”, au salutat potențialul de simplificare și de stimulare a mediului de afaceri, sindicatele văd în acest proiect un pericol iminent pentru drepturile angajaților.
Sindicatele europene, unite împotriva „EU Inc.”
Poziția Cartel Alfa se aliniază cu cea a altor organizații sindicale europene, precum Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC). Aceasta din urmă a criticat dur propunerea Comisiei Europene, considerând „EU Inc.” ca fiind un al 28-lea regim juridic pentru companii, pe lângă cele 27 de sisteme naționale deja existente. Sub sloganul „Fix or Sink EU Inc.!”, sindicaliștii cer decidenților politici să oprească ceea ce ei numesc o „tentativă de dereglamentare” și să implementeze garanții solide pentru protecția drepturilor lucrătorilor.
Cartel Alfa susține că „EU Inc.” reprezintă un „pericol direct la adresa drepturilor lucrătorilor din Europa”. Potrivit organizației, sub pretextul sprijinirii mediului de afaceri și al reducerii birocrației, proiectul ar putea crea o portiță legală prin care firmele să poată eluda legislația muncii, drepturile angajaților și negocierile colective.
Argumentele sindicatelor: Dumping social și lipsă de transparență
Principalele critici aduse de Cartel Alfa proiectului „EU Inc.” vizează aspecte pe care antreprenorii le consideră avantaje, precum reducerea controalelor autorităților naționale. Sindicaliștii avertizează că „EU Inc.” ar putea facilita „dumpingul social și concurența neloială pe spatele lucrătorilor”. O companie s-ar putea înregistra într-o țară cu reguli mai permisive, dar să opereze și să angajeze în alte state membre. Acest lucru ar putea permite firmelor să ignore contractele colective, să reducă veniturile angajaților și să limiteze dreptul acestora de a influența deciziile conducerii.
O altă preocupare majoră este legată de eliminarea controalelor și de scăderea transparenței. Înființarea unei firme în 48 de ore, exclusiv online și cu costuri minime, fără verificări riguroase din partea autorităților naționale, ar putea facilita apariția unor firme fantomă. Astfel, practicile de muncă la negru sau la gri ar putea prolifera, lăsând angajații complet neprotejați în situații de litigii de muncă, faliment sau neplată a salariilor.
Cartel Alfa consideră că drepturile fundamentale la locul de muncă, precum organizarea sindicală, negocierea salariilor sau consultarea angajaților în caz de restructurări, ar putea fi golite de conținut. Deși propunerea Comisiei Europene menționează protecția socială, aceasta nu oferă garanții legale clare și obligatorii pentru respectarea strictă a legislației naționale a muncii. De asemenea, se anticipează că, deși proiectul se pretinde a fi dedicat startup-urilor, marii corporații ar putea profita pentru a-și fragmenta activitățile în subsidiare, eludând astfel pragurile legale de reprezentare a lucrătorilor. Acest gen de dereglementare ar putea împinge țările europene către o „cursă periculoasă în jos”, reducând standardele de muncă pentru a atrage investiții.
Impactul asupra lucrătorilor români
Pentru lucrătorii din România, proiectul „EU Inc.” reprezintă o amenințare directă, având în vedere vulnerabilitatea pieței muncii locale. România se situează pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește costul orar al forței de muncă și are o proporție semnificativă de angajați care trăiesc la limita salariului minim. În ciuda unei creșteri a productivității reale, recompensa muncii rămâne subevaluată. Mai mult, amploarea muncii nedeclarate, estimată la peste 1,4 milioane de români în 2024, și cazurile frecvente de abuzuri salariale, nerespectarea timpului de muncă și concedieri abuzive, agravează vulnerabilitatea angajaților români în fața unui astfel de cadru legislativ.
Sursa: StartupCafe
