România, printre europenele cu cel mai moderat nivel al datoriei, se află pe poziția 36 în clasamentul global al statelor cele mai îndatorate, conform celor mai recente date publicate la sfârșitul trimestrului al patrulea din 2025. Cu o datorie totală de 102% din PIB, țara noastră se situează sub media globală, comparativ cu marile economii ale lumii, unde nivelurile de îndatorare ating și depășesc adesea 300%. Datorită unui echilibru relativ între datoria guvernamentală, a populației și a companiilor, România pare să gestioneze mai eficient povara datoriei comparativ cu alte state din Europa sau din lume.
Datorii uriașe în statele din Asia și Europa de Vest
Cele mai îndatorate state din lume, conform datelor colectate, sunt Hong Kong și Japonia, care se află în fruntea clasamentului. Hong Kong domină cu o datorie totală de 380% din PIB, fiind un caz particular, dat fiind statutul său de centru economic global și influențele sale financiare complexe. Datoria companiilor acoperă cea mai mare parte, atingând 227%, urmată de datorii ale gospodăriilor și ale guvernului, cu valori de 86% și, respectiv, 67%.
Japonia continuă lista, cu 372% din PIB, și se confruntă cu o datorie guvernamentală exponențială, aproape de 199%. Problemele Japoniei au fost discutate intens în ultimele decenii, fiind rezultatul unui proces de acumulare de datorii din perioada crizei economice din anii ’90, dar și a unui model economic bazat pe stimulente continue și investiții masive.
La polul opus, economiile vest-europene prezintă niveluri ridicate, dar mai moderate comparativ cu Asia. Franța, cea mai îndatorată din Europa, ocupă poziția a patra în clasamentul mondial, cu o datorie totală de 326% din PIB. În acest caz, datoria companiilor domină, fiind de 156%, în timp ce datoria guvernamentală atingea 110%. Specialiștii avertizează că aceste niveluri ridicate pot pune presiune asupra sustenabilității financiare pe termen lung, mai ales în condițiile în care contextul economic se schimbă rapid.
Italia și Marea Britanie urmează în clasament, cu 236% și, respectiv, 214% din PIB. În Italia, datoria publică reprezintă o componentă majoră, fiind de 141%, în timp ce în Marea Britanie, datoria populației și a guvernului contribuie semnificativ la cifrele totalului, de 74% și, respectiv, 81%.
România, o economie cu datorii modeste în comparație cu media globală
În contrast cu aceste exemple, România își menține poziția relativ stabilă în partea de jos a topului global al datoriei. Cu o proporție de 102% din PIB, tara noastră pare să fi evitat, până acum, pericolele unor niveluri excesive ale îndatorării. Structura datoriei evidențiază o predominanță a acesteia în sectorul guvernamental, cu 61%, în timp ce datoria populației ocupă un procent modest, de doar 11%. Datoria companiilor reprezintă 29% din PIB, un nivel confortabil comparativ cu alte economii europene.
Rezumat, aceste cifre reflectă o situație economică relativ sănătoasă, dar și provocările în gestionarea unei datorii moderate. Specialiștii avertizează asupra riscurilor generate de creșterea ratelor dobânzilor, într-un context internațional caracterizat de turbulențe geopolitice și perturbări în lanțurile de aprovizionare globale.
Context și perspective
Pe fondul unor măsuri de stimulare adoptate după crizele financiare recente și a cheltuielilor ridicate pentru apărare și infrastructură, statele europene și cele din alte regiuni se află în fața unui balans delicat între necesitatea de a susține creșterea economică și riscul acumulării de datorii excesive. În momentul de față, România pare să beneficieze de o poziție relativ sigură, însă specialiștii avertizează că menținerea unei politici fiscale prudente este esențială pentru evitarea eventualelor crize viitoare.
Se pare că, în condițiile actuale, strategiile guvernamentale de gestionare a datoriei și eforturile de stimulare economică vor fi decisive pentru poziționarea țării în acest clasament, dar și pentru asigurarea unui echilibru durabil pe termen lung. În timp ce alte state se luptă cu niveluri de datorie care pot deveni insuportabile, România are șansa să își atingă și să mențină o stabilitate financiară relativă, cu condiția menținerii unor politici prudente și adaptate contextului global volatil.
