Anghel Saligny, geniul ingineriei care a uimit lumea cu podul de la Cernavodă
Un nume emblematic pentru ingineria românească, Anghel Saligny, a lăsat o amprentă profundă asupra modernizării României. Născut la 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul Tecuci (actualmente Galați), și plecat dintre noi la 17 iunie 1925, la București, Saligny a fost un vizionar, un inovator și un deschizător de drumuri în domeniul construcțiilor.
O viață dedicată ingineriei
De origine franceză, din Alsacia, Anghel Saligny a fost fiul lui Alfred Rudolf de Saligny, pedagog stabilit în România la începutul anilor 1850. Pasionat de mic copil de astronomie, Anghel a urmat studii la Universitatea din Berlin și la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg. Revenit în țară în 1875, a lucrat la construcția de căi ferate și a podurilor, sub îndrumarea unor personalități marcante ale vremii.
Saligny s-a remarcat ca un inginer constructor remarcabil, un inovator în domeniul construcțiilor metalice și de beton armat. A proiectat și construit poduri și construcții industriale, precum și silozuri de grâu, utilizând tehnici și soluții inovatoare la nivel mondial. A fost șef al Serviciului pentru Construirea Podurilor de Fier și Antrepozitelor de la Brăila și Galați, șef al lucrărilor podului de peste Dunăre (Fetești-Cernavodă), și a modernizat portul Constanța. A fost director general al Căilor Ferate și ministru al Lucrărilor Publice.
Podul de la Cernavodă, o capodoperă inginerească
Opera sa de rezistență, podul de la Cernavodă peste Dunăre, a reprezentat o premieră mondială. Saligny a utilizat grinzi cu console și oțel moale la tabliere. Inaugurat oficial la 26 septembrie 1895, podul a fost testat cu un convoi de 15 locomotive grele. Saligny, încrezător în calitatea construcției sale, a coborât într-o șalupă ancorată sub pod, demonstrând curajul și încrederea în munca sa.
Podul Carol I, așa cum a fost numit, avea o deschidere centrală de 190 de metri și alte patru deschideri de 140 de metri, alături de un viaduct. La acea vreme, era cel mai lung pod din Europa și al treilea ca lungime din lume.
Moștenirea lui anghel saligny
Amprenta lui Saligny asupra modernizării României a fost profundă. Contribuțiile sale pot fi observate în Constanța, Brăila, Galați și Giurgiu, pe Valea Prahovei, pe linia ferată care străbate Moldova de la sud spre nord, la Academia Română și la Școala de Poduri și Șosele. Ion I. Țițeica, în 1925, numea podul de la Cernavodă o „operă mare, operă splendidă, operă admirabilă… operă de mândrie națională”.
Anghel Saligny a fost membru al Academiei Române, al cărei vicepreședinte și președinte a fost. S-a stins din viață la București, lăsând în urmă o moștenire impresionantă și un model pentru generațiile viitoare de ingineri.
