România se confruntă cu cea mai gravă criză de rujeolă din Uniunea Europeană, potrivit unui reportaj apărut recent. Între anii 2023 și 2025, au fost raportate peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, majoritatea în rândul sugarilor nevaccinați. În 2024, România a înregistrat aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din UE, cu mult peste Italia, a doua țară cea mai afectată.
Scăderea drastică a ratei de vaccinare
Criza este cauzată de scăderea accentuată a ratei de vaccinare. Prima doză a vaccinului ROR este recomandată între 14 și 18 luni, dar rata de acoperire este cu mult sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă. Conform Institutului Național de Sănătate Publică (iINS), rata de administrare a celei de-a doua doze la vârsta de cinci ani este de puțin peste 60% la nivel național și ajunge până la 20% în unele comunități.
Dr. Aurora Stanescu, epidemiolog la iINS, afirmă că este necesar un angajament politic ferm pentru a limita numărul de decese, aceasta fiind o chestiune de securitate națională. O mamă din județul Brașov, Casandra Stoica, a povestit despre experiența copiilor ei bolnavi de rujeolă, subliniind dificultățile de acces la îngrijire medicală. Stoica face parte din comunitatea romă și locuiește în condiții precare, ceea ce îngreunează participarea la consultații sau respectarea programului de vaccinare.
Gabriela Alexandrescu, directoarea națională a organizației Save the Children, a subliniat că România se confruntă cu „cea mai gravă criză a vaccinării din ultimele decenii”. Cauzele sunt multiple, incluzând sărăcia, zonele lipsite de servicii medicale și medicii de familie care nu au resursele necesare pentru consiliere.
Probleme structurale și acces dificil la vaccinare
Vaccinarea nu este obligatorie în România. Transferul responsabilității administrării vaccinurilor exclusiv medicilor de familie, coroborat cu eliminarea asistentelor medicale școlare, a condus la o creștere a birocrației și la presiuni asupra sistemului medical. Dr. Mihai Negrea, epidemiolog din Târgu Mureș, consideră că blocajele structurale încetinesc eforturile de vaccinare, iar sistemul actual încurcă procesul de vaccinare.
Unii părinți sunt reticenți. Laura, o mamă în vârstă de 36 de ani, a întrerupt programul de vaccinare din cauza temerilor legate de o posibilă legătură cu autismul. Nicoleta Dima nu și-a vaccinat copilul cu vaccinul ROR până la vârsta de șase ani, din cauza unor temeri legate de reacții alergice.
Soluția propusă de Negrea include centre comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de a vaccina către alți medici.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că eradicarea rujeolei este fezabilă, subliniind totodată importanța menținerii unei acoperiri vaccinale ridicate în toate grupele de vârstă.
