Cercetătorii au redescoperit o specie de rozătoare despre care se credea că a dispărut acum 11 milioane de ani, o adevărată „fosilă vie” care a reușit să supraviețuiască în jungla din Laos. Descoperirea, relatată pe larg în publicațiile de specialitate, a stârnit un interes deosebit în rândul comunității științifice și a pasionaților de animale. Specia, asemănătoare unui șobolan, a fost întâlnită de cercetători în mediul său natural, oferind o perspectivă fascinantă asupra evoluției vieții pe Pământ.
O căutare îndelungată după o „fosilă vie”
Primele indicii ale existenței acestei creaturi misterioase au apărut în 1996, când biologul Robert Timmins a observat rozătoare neobișnuite vândute pe piața din Thakhek, Laos. Doi ani mai târziu, au fost descoperite cranii și fotografii obținute de la localnici, precum și fragmente de maxilar recuperate din excrementele unor bufnițe. Un exemplar a fost observat chiar în mâinile unui băiat, pe marginea drumului, în aceeași regiune.
Specimenele au fost ulterior trimise la Natural History Museum din Londra. Inițial, aceste creaturi au fost clasificate drept o specie necunoscută, numită „șobolanul de stâncă laotian” (Laonastes aenigmamus) și plasată într-o familie taxonomică distinctă. Analizele ulterioare ale colecțiilor de fosile au arătat însă asemănări izbitoare cu fosilele de rozătoare datate din perioadele Oligocenului timpuriu și Miocenului târziu, descoperite în diverse locații din Asia.
Un studiu publicat în revista Science, în 2006, a demonstrat că animalul era, de fapt, ultimul supraviețuitor al unei familii antice de rozătoare, Diatomyidae, considerate dispărute de aproximativ 11 milioane de ani. Autorii au descris șobolanul de stâncă laotian ca fiind „un exemplu deosebit de impresionant al efectului Lazăr” la mamiferele moderne.
Cum arată și cum se comportă „șobolanul dispărut”
Creatura, cu un aspect ce combină caracteristici de veveriță și șobolan, nu este adaptată pentru cățărat, spre deosebire de rudele sale. Se deplasează legănat, preferând să alerge peste formațiunile de calcar în loc să urce pe copaci sau pe liane. Această particularitate confirmă adaptarea sa specifică la mediul său natural.
După publicarea studiului din 2006, cercetătorii David Redfield și biologul thailandez Uthai Treesucon au reușit să filmeze un exemplar viu în mediul său natural, oferind dovezi concludente asupra existenței sale. Colaborând cu vânători și ghizi locali, aceștia au reușit să fotografieze și să filmeze animalul înainte de a-l elibera în habitatul său stâncos. Cazul șobolanului de stâncă laotian scoate în evidență importanța cunoștințelor locale și indigene pentru cercetarea științifică.
S-a demonstrat astfel că, în timp ce oamenii de știință analizau specimenele în laboratoare, localnicii din Laos erau familiarizați cu această specie, asemenea modului în care noi suntem familiarizați cu șobolanii de canalizare.
În prezent, cercetătorii continuă să studieze populațiile de șobolani de stâncă laotieni pentru a înțelege mai bine comportamentul și ecologia acestora.
