România ar putea juca un rol crucial în atenuarea deficitului de kerosen din Uniunea Europeană, însă lipsa unei strategii coerente și a unei voințe politice clare riscă să compromită această oportunitate strategică, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă. Specialiștii atrag atenția că țara noastră ar putea deveni un furnizor regional important, dar momentan pare să rateze încă o șansă de a se impune pe scena energetică europeană.
Oportunitatea ratată în contextul european
Deficitul de kerosen, accentuat de dependența de importuri și dezechilibrele din lanțul de aprovizionare, a creat premisele unei noi oportunități pentru România. Cu toate acestea, potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, expertul Dumitru Chisăliță, țara noastră pare să repete un tipar deja cunoscut, ratând șansa de a se implica activ în direcționarea politicii energetice europene. Autoritățile par să ignore importanța strategică a acestei resurse.
Analiza subliniază că România a irosit deja oportunități importante în trecut, autoanulându-și rolul în cadrul Uniunii Europene și limitându-se la statutul de exportator de gaze din Marea Neagră. Acum, criza kerosenului oferă o nouă șansă, dar, din nou, lipsa unei strategii clare și a unei coordonări eficiente riscă să transforme România într-un simplu observator.
Prioritățile strategice și capacitățile tehnologice
Ministerul Energiei pare să prioritizeze creșterea producției de motorină pentru piața internă, prin rafinarea țițeiului din import. În opinia experților, această abordare ar putea fi justificată într-un context de criză sau risc iminent privind aprovizionarea cu combustibili. Însă, într-o analiză de specialitate, se argumentează că ar fi mai oportună o orientare către producția de kerosen, concomitent cu creșterea cantității de motorină produsă.
Un echilibru între cele două direcții ar depinde, în mod crucial, de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor din România. Totodată, o astfel de strategie ar trebui să fie însoțită de un demers mai amplu de poziționare a României la nivel european, ca un pilon relevant în arhitectura de securitate energetică a regiunii.
Voința politică, cheia succesului
„Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit”, a subliniat expertul. Potrivit acestuia, România nu poate salva Europa, dar poate face ceva mai valoros: să devină nodul care ține în viață sud-estul continentului. Concluzia este clară: dacă România nu acționează, nu este o problemă de resurse, ci de voință politică.
În prezent, Europa se confruntă cu un deficit de kerosen, iar rafinăriile românești au potențialul de a produce acest combustibil crucial pentru aviație.
