Închiderea Strâmtorii Ormuz și criza politică internă amplifică riscurile economice pentru România, arată o analiză recentă. Țara se confruntă deja cu inflația ridicată, deficitul fiscal și instabilitatea politică, creând o presiune majoră asupra economiei. În timp ce băncile centrale se confruntă cu dilema de a combate inflația sau de a susține creșterea economică, România se dovedește a fi una dintre cele mai vulnerabile economii din regiune.
România, cea mai expusă țară la șocuri externe
Potrivit analizei, criza Strâmtorii Ormuz pune la încercare România, la fel ca și America și Europa. Închiderea rutei energetice a generat aceeași dilemă pentru toate băncile centrale: inflație în creștere și încetinirea creșterii economice. România, însă, se află într-o situație mai dificilă, fiind cea mai expusă la șocul extern. Situația macroeconomică internă fragilă, combinată cu șocurile externe, ar putea agrava recesiunea.
Creșterea prețurilor la energie ar putea inversa tendința de încetinire a inflației. Acest lucru ar împiedica banca centrală să relaxeze politica monetară în viitorul apropiat. Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% la ședința din 7 aprilie. Se anticipează ca inflația din trimestrul al doilea să crească. Ultima reducere a ratei dobânzii a avut loc în august 2024.
Criza politică, un factor agravant
Conflictul din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative. Acestea includ presiuni asupra prețurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o aversiune crescută față de risc pe piețele financiare internaționale. Mai mult, criza politică internă, declanșată de retragerea sprijinului politic pentru premier, agravează situația economică. Bursa de Valori din București a reacționat imediat, înregistrând o scădere de aproape 2%.
Agențiile de rating S&P și Moody’s au menținut România pe treapta cea mai joasă a categoriei de investiții, doar cu un nivel peste categoria speculativă („junk”). Totuși, acestea au semnalat riscuri economice și politice persistente, indicând o perspectivă negativă. Pierderea ratingului „junk” ar putea crește costurile de împrumut, îngreunând măsurile de relansare economică. De asemenea, România ar putea pierde fonduri europene de redresare și reziliență în valoare de 10 miliarde de euro, dacă nu va implementa reforme până în august.
Europa vs. SUA în fața crizei energetice
Europa se confruntă cu o combinație periculoasă: perspective de creștere slabă, dependență ridicată de importurile de energie din Golf și rezerve de gaz scăzute. Prețurile gazului TTF din Olanda aproape s-au dublat. Banca Centrală Europeană (BCE) a amânat reducerile de rate ale dobânzii, anticipându-se chiar o posibilă majorare la reuniunea din 30 aprilie, pentru a menține controlul asupra inflației.
SUA sunt mai puțin expuse la criza actuală, fiind cel mai mare exportator mondial de GNL. Impactul se resimte prin prețurile benzinei, care au atins peste 4 dolari pe galon, mai degrabă decât prin riscuri de penurii. Înainte ca SUA să fie implicate în conflictul cu Iranul, piețele estimau o relaxare monetară de 0,5% pentru 2026. Această traiectorie a dispărut. Potrivit CME FedWatch, Rezerva Federală nu va mai efectua nicio reducere a ratei dobânzii în 2026, prima fiind anticipată pentru iulie 2027.
