România, lider la inflație în UE: Scumpiri record și scăderea puterii de cumpărare
România a început anul 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, înregistrând cele mai mari scumpiri la alimente și o scădere semnificativă a puterii de cumpărare. Datele economice arată o deteriorare generală a indicatorilor esențiali pentru nivelul de trai, cu impact direct asupra consumului și investițiilor. Aceste evoluții survin în contextul măsurilor de austeritate implementate după instalarea Guvernului Bolojan.
Record negativ la nivel european
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la inflația generală și la cea a alimentelor, conform datelor Eurostat. În februarie 2026, rata anuală a inflației a atins 8,3%, de aproape patru ori mai mare decât media UE de 2,1%. Celelalte state membre sunt la distanță considerabilă: Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.
Presiunea inflaționistă se resimte puternic în sectorul alimentar. În ianuarie 2026, România a raportat o inflație alimentară de 7,6%, în timp ce media europeană a fost de 2,5%. Estonia a înregistrat 6,1%, iar Grecia, 4,7%, însă decalajul față de România rămâne semnificativ.
Efectele asupra consumului și investițiilor
Evoluția prețurilor la alimente arată o deteriorare față de perioada anterioară măsurilor Guvernului. După un început moderat în 2024, creșterea prețurilor a accelerat în a doua jumătate a anului, ajungând la 8,9% în august 2025. Chiar dacă a urmat o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat la începutul lui 2026, cu 7,6% în ianuarie.
Datele despre cerere confirmă slăbirea economiei. Consumul, care era încă pozitiv în prima jumătate a lui 2025, a intrat pe teritoriul negativ din august. În februarie 2026, acesta a consemnat o scădere de 6,2%. În paralel, investițiile finanțate din bugetul de stat au scăzut cu 55% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Eroziunea puterii de cumpărare
Eroziunea puterii de cumpărare se observă și în cazul veniturilor. Câștigul salarial mediu net a intrat în teritoriu negativ din iulie 2025, ajungând la -5,0% în februarie 2026. Puterea de cumpărare a pensiilor a înregistrat un declin semnificativ, trecând de la o creștere de peste 30% în toamna lui 2024 la o scădere de peste 8% începând cu septembrie 2025.
În februarie 2026, puterea de cumpărare a pensiei medii a înregistrat o scădere de 8,3%.
