Profesorii Universității din București au declanșat un protest ferm, contestând modificările recente ale criteriilor de funcționare a programelor de studii, o decizie care stârnește îngrijorări privind viitorul diversității academice în cadrul instituției. Inițiativa, venită din partea cadrelor didactice, a fost concretizată printr-un memoriu transmis rectorului, președintelui senatului și Consiliului de Administrație, în care se exprimă nemulțumiri și o serie de solicitări menite să aducă claritate și corectitudine în procesul decizional.
Noile reguli, un pericol pentru diversitatea academică
Motivul principal al protestului îl reprezintă modificarile implementate de Consiliul de Administrație, care, sub pretextul asigurării eficienței și sustenabilității, ar putea duce pe termen lung la reducerea sau chiar dispariția unor programe de studii, inclusiv cele de înaltă calitate. Cadrele didactice avertizează că noile reguli pot avea consecințe grave asupra diversității ofertei educaționale, afectând în special specializările mai puțin populare, dar esențiale pentru dezvoltarea unor domenii de nișă.
Revizuirea criteriilor de funcționare a programelor de studii
Printre măsurile solicitate de profesorii universitar sunt reevaluarea numărului minim de studenți necesar pentru funcționarea programelor de licență și masterat, astfel încât să se țină cont de specificul și istoria fiecăruia. De asemenea, aceștia solicită renunțarea la pragul de 66% din candidații înscriși pentru sesiunea de vară, precum și la criteriul ratei de abandon pentru evaluarea oportunității continuării anumitor programe. În plus, profesorii cer introducerea unor criterii clare privind calitatea studiu, precum și implicarea constantă a universității în promovarea programelor considerate „cu risc”, de pildă, cele cu evaluări cantitative mai scăzute.
Condamnarea condițiilor precare din campusuri și cămine
Un alt aspect critic ridicat de cadrele didactice vizează condițiile precare din sediile universității, condiții considerate principalele motive pentru rata în creștere a abandonului școlar. Profesorii subliniază că motivul pentru această creștere nu ar fi neatractivitatea programelor, ci dificultățile legate de facilitățile de studiu și de locuire: „Rata de abandon a studenților este în creștere nu din cauza „neatractivității” programelor de studiu sau a calității procesului de predare, după cum am fost acuzați, ci din cauza condițiilor precare pe care le au mulți dintre studenții noștri în sediile Universității din București, multe dintre ele neadecvate studiului și predării, respectiv, în cămine.”
Acest context adaugă o dimensiune socială și umanitară profundă, refuzând acuzarea tendențioasă a studentului ca principal vinovat pentru ratele de abandon. În plus, profesorii reclamă lipsa unui număr adecvat de burse, dar și dotări insuficiente în campusuri, cum ar fi lipsa apei potabile sau cantinele, ceea ce afectează direct calitatea condițiilor de studiu și de trai ale studentului.
De la aceste solicitări și până la îngrijorările pentru viitor, situația de la Universitatea din București devine tot mai tensionată, cu semnale clare că dacă deciziile vor rămâne neschimbate, riscă să afecteze durabilitatea și relevanța ofertei educaționale. În timp ce conducerea universitară trebuie să dea răspunsuri concrete, este clar că implicarea și vocea profesorilor, dar și a studenților, vor deveni din ce în ce mai importante pentru conturarea unei strategii academice echilibrate și sustenabile, care să reflecte realitatea și nevoile societății. Întrebarea rămâne dacă decidenții vor reuși să găsească un echilibru între austeritatea necesară și păstrarea diversității și calității în învățământul superior bucureștean.
