Uniunea Europeană se pregătește să lanseze un portofel digital de identitate, un sistem menit să revoluționeze modul în care cetățenii interacționează cu serviciile publice și private. Scopul este ca, până în 2030, acest portofel digital să devină standardul pentru identificarea online în întreaga Uniune Europeană. Acest demers, care promite o simplificare majoră a vieții de zi cu zi, ridică totuși întrebări importante legate de securitate, confidențialitate și controlul datelor.
Portofelul digital european (EUDI Wallet) va permite cetățenilor să-și dovedească identitatea online, indiferent de statul membru în care se află. Acesta va conține date personale precum numele, data nașterii și cetățenia, dar și documente digitale, printre care permisul de conducere, bilete de transport, diplome sau rețete medicale. Un cetățean român, de exemplu, ar putea folosi o rețetă emisă în Franța într-o farmacie din Belgia, fără a mai fi nevoie de proceduri administrative complicate.
Implementarea și beneficiile așteptate
Comisia Europeană prevede ca, până în 2030, aproximativ 80% din populația UE să utilizeze acest portofel digital. Fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin o soluție similară până la finalul lui 2026. Deși utilizarea nu va fi obligatorie, până în 2027 toate instituțiile și companiile care solicită autentificare puternică, inclusiv băncile, vor trebui să accepte această formă de identificare. Aplicația, care va funcționa în principal pe smartphone, va include mecanisme avansate de securitate. Printre acestea se numără posibilitatea de a folosi pseudonime sau tehnologii care protejează identitatea utilizatorului.
Printre principalele beneficii enumerate se numără reducerea fraudei și simplificarea proceselor administrative. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi complet digitalizate, fără a mai fi nevoie de copii după documente. Utilizatorii vor avea acces la un panou de control unde pot vedea ce date au fost partajate și pot semnala cereri suspecte. Tehnologii precum „zero-knowledge proof” vor permite verificarea anumitor informații, cum ar fi vârsta, fără a dezvălui alte date personale.
Riscuri și provocări
În ciuda avantajelor, experții atrag atenția asupra unor riscuri importante. Unul dintre acestea este posibilitatea creșterii volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți. Portofelele digitale pot deveni ținte atractive pentru atacuri cibernetice, în special pentru datele validate oficial, cum ar fi diplomele sau chiar identitatea, care sunt extrem de valoroase pentru infractori. Există și riscul excluderii digitale, în special pentru persoanele care nu au acces la tehnologie sau nu sunt familiarizate cu utilizarea acesteia.
Implementarea portofelului digital ridică și probleme de suveranitate. Identificarea cetățenilor este, în mod tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea unor companii private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii poate genera riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru a asigura funcționarea eficientă și sigură a sistemului, sunt necesare reguli clare privind implementarea, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri.
Comisia Europeană își propune ca, până în 2030, portofelul digital european să fie adoptat pe scară largă în întreaga Uniune, în timp ce fiecare stat membru trebuie să ofere o soluție funcțională până în 2026.
