Conform Descopera: Oamenii de știință au descoperit că o variantă genetică, numită APOE2, ar putea proteja celulele creierului de efectele dăunătoare ale îmbătrânirii și de riscul de Alzheimer. Descoperirea, realizată de cercetători de la Institutul Buck pentru Cercetarea Îmbătrânirii, oferă o posibilă explicație biologică pentru efectele protectoare observate la persoanele care dețin această variantă genetică. Studiul a fost publicat în jurnalul Aging Cell.
Rolul crucial al APOE2 în protejarea creierului
Persoanele care moștenesc varianta APOE2 a genei apolipoproteinei E au prezentat, în trecut, un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer și o speranță de viață mai mare. Până acum, mecanismul exact prin care APOE2 oferea această protecție a rămas un mister. Noul studiu sugerează că această variantă genetică ajută celulele creierului să își conserve ADN-ul și să evite senescența celulară, un proces nociv asociat cu îmbătrânirea. Cercetările au arătat că neuronii cu APOE2 acumulează mai puține daune la nivelul ADN-ului și sunt mai rezistenți la senescența celulară.
Echipa de cercetare a folosit celule stem modificate genetic pentru a studia efectele diferitelor variante APOE. Cercetătorii au creat neuroni inhibitori (GABAergici) și excitatori (glutamatergici) pentru a compara modul în care fiecare formă de APOE influențează celulele. De asemenea, au examinat țesutul hipocampal de la șoareci bătrâni care purtau genele umane APOE2, APOE3 sau APOE4.
Punerea în perspectivă a genelor APOE
Există trei variante comune ale genei APOE: APOE2, APOE3 și APOE4. Acestea diferă prin doar doi aminoacizi. APOE4 este considerat cel mai puternic factor de risc genetic pentru boala Alzheimer, în timp ce APOE2 a fost asociat cu o durată de viață mai lungă și un risc mai mic de demență. „Știm de ani de zile că purtătorii APOE2 tind să trăiască mai mult și au un risc mai scăzut de Alzheimer, dar mecanismul de protecție a fost un mister,” a declarat autorul principal, Lisa M. Ellerby, doctor în științe și profesor la Institutul Buck.
Cercetătorii consideră că senescența celulară și deteriorarea ADN-ului sunt factori majori ai îmbătrânirii și ai bolilor asociate vârstei. „Arătând că alelele APOE reglează și modul în care neuronii își apără genomul, acest studiu conectează o genă majoră a longevității cu două dintre cele mai intens studiate semne distinctive ale îmbătrânirii,” a adăugat Ellerby.
Potrivit cercetărilor, terapiile care îmbunătățesc repararea ADN-ului sau elimină celulele senescente din creier ar putea reproduce o parte din efectele naturale protectoare ale APOE2, în special pentru persoanele care poartă varianta de risc APOE4.
Sursa: Descopera
