Conform Digi24: Poliția Română a demarat o campanie de informare privind intensificarea tentativelor de fraudă prin telefon, cunoscute sub denumirea de „vishing”. Direcția de Investigații Criminale din cadrul IGPR a implementat măsuri pentru a contracara această amenințare tot mai prezentă. Infractorii exploatează încrederea cetățenilor în instituții financiare prin tehnici de manipulare psihologică, vizând obținerea accesului la conturile bancare.
Spre deosebire de atacurile cibernetice tradiționale, frauda prin vishing se bazează pe ingineria socială. Aceasta presupune manipularea comportamentului uman pentru a convinge victimele să furnizeze voluntar informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni ce compromit securitatea conturilor financiare. Factorul uman devine astfel o țintă principală, iar succesul acestor fraude depinde de capacitatea infractorilor de a crea aparența unei situații reale și urgente.
Cum funcționează metoda „Caller ID Spoofing”
În majoritatea cazurilor, victimele sunt contactate telefonic de persoane care pretind a fi angajați ai unor instituții financiare, departamente de securitate, companii de procesare a plăților sau chiar autorități publice. Convorbirile sunt purtate adesea într-un limbaj profesionist, uneori în limbi de circulație internațională, dar și în limba română. Infractorii folosesc terminologie specifică domeniului financiar pentru a crea impresia unei verificări de rutină sau a gestionării unui incident de securitate.
Pentru a spori credibilitatea, escrocii susțin că au identificat tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte țări, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv sau atacuri cibernetice. În alte scenarii, aceștia afirmă că instituția financiară a blocat operațiuni și este necesară confirmarea identității titularului pentru a preveni pierderea fondurilor. Toate aceste tehnici sunt menite să inducă panică și să determine reacții impulsive, fără verificarea informațiilor.
Un instrument frecvent utilizat este tehnologia de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing). Aceasta permite afișarea pe telefonul victimei a unui număr de telefon legitim, chiar și al unei instituții financiare. Numerele utilizate pot proveni din România sau din alte state membre UE, reducând suspiciunea. În realitate, apelurile pot fi inițiate de oriunde din lume prin servicii de telefonie pe internet (VoIP) sau platforme specializate.
Poliția avertizează că falsificarea identității apelantului este un instrument major al gruparilor infracționale, generând pierderi financiare semnificative la nivel internațional. Adesea, infractorii acționează în echipe, cu roluri bine definite. Un membru induce starea de panică, în timp ce altul adoptă o atitudine calmă, prezentându-se drept specialist în securitate. Această alternanță între presiune și asistență aparentă are scopul de a diminua capacitatea victimei de a analiza critic informațiile. Scopul final este obținerea datelor de securitate necesare accesării conturilor financiare.
Metode tot mai sofisticate de fraudă
Infractorii pot solicita coduri unice de autentificare (OTP) primite prin SMS, coduri generate de aplicații, parole de acces, coduri PIN, date ale cardurilor bancare (inclusiv CVV/CVC) sau aprobarea unor notificări din aplicațiile bancare. De asemenea, pot convinge victima să instaleze aplicații de acces la distanță, permițându-le să controleze dispozitivele și să efectueze operațiuni frauduloase.
Recent, au apărut metode tot mai sofisticate de legitimare a apelului. Unele victime primesc mesaje text prealabile, simulate ca fiind de la instituția financiară, informându-le că vor fi contactate de un reprezentant al serviciului de securitate. În alte situații, infractorii dețin deja date personale ale victimei, obținute prin breșe de securitate sau surse publice, folosindu-le pentru a consolida aparența de legitimitate.
Poliția reamintește că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. Reprezentanții legitimi nu cer instalarea unor aplicații de control la distanță și nu recomandă transferul fondurilor în așa-zise „conturi sigure”. Acestea sunt indicii clare ale unei tentative de fraudă.
Pentru a evita devenirea victimă, polițiștii recomandă:
Nu comunicați prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP sau alte date de autentificare.
Nu transmiteți datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC.
Nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal.
Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane contactate telefonic.
Întrerupeți apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile.
Verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituția financiară prin canalele oficiale.
Activați notificările pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare.
Informați membrii familiei, în special persoanele vârstnice, despre aceste metode de fraudă.
Sursa: Digi24
