Conform Ziarul Financiar: Datoria publică a Statelor Unite, ajungând la 39.700 de miliarde de dolari, echivalentul a 123% din PIB, reprezintă o „bombă” financiară ce amenință să declanșeze turbulențe pe piețele globale. Dobânzile actuale de 5% la dolar fac ca această sumă să fie din ce în ce mai nesustenabilă și greu de finanțat, generând îngrijorări majore în rândul investitorilor internaționali.
Riscurile dobânzilor crescute la dolar
Pentru ultimele două luni, analiștii financiari și investitorii cu expuneri pe titlurile de stat americane și pe acțiuni au urmărit cu îngrijorare evoluția piețelor. Dorința de a reduce expunerea pe activele americane devine tot mai pregnantă. Încercarea ministrului de finanțe american, Scott Bessent, de a stabiliza randamentele prin achiziționarea de titluri de stat a eșuat.
Perspectiva unei majorări a dobânzilor de către Rezerva Federală (Fed), anticipată de majoritatea analiștilor cu o probabilitate de 70%, ar intensifica tensiunile. Creșterea prețului petrolului, alimentată de conflictul din Iran, contribuie deja la presiunile inflaționiste din SUA. De altfel, barilul de petrol a depășit pragul de 100 de dolari, adăugând presiune pe prețurile bunurilor și serviciilor. Lipsa unei perspective de stingere a conflictului din Iran agravează situația, afectând rutele de aprovizionare cu petrol.
Vulnerabilitatea României la șocurile externe
Această situație înseamnă și o creștere a dobânzilor pentru titlurile de stat ale altor mari economii occidentale, precum Germania, Italia, Spania și Marea Britanie, dar și pentru Japonia, care are o datorie publică de peste 200% din PIB. Piețele descoperă acum gradul înalt de îndatorare al statelor occidentale, unde creșterea dobânzilor complică refinanțarea datoriilor și scumpesc serviciul datoriei curente. Refinanțarea datoriilor prin intermediul băncilor centrale ar genera inflație suplimentară și instabilitate pe piețe.
Amintim că în toamna anului 2008, România a fost afectată rapid de criza financiară americană, ceea ce a dus la necesitatea unui împrumut masiv de la FMI și alte instituții financiare internaționale. Cursul valutar a crescut atunci cu 30% într-un interval scurt. Spre deosebire de 2008, când sectorul privat era cel mai expus pe credite în valută, acum statul, prin datoria publică, este cel mai vulnerabil.
Datoria publică a României: o creștere îngrijorătoare
În mai 2026, datoria publică a României a atins 1.194 miliarde de lei, reprezentând 61,4% din PIB. Datoria în valută, compusă din 103 miliarde de euro și 25 de miliarde de dolari, ajunge la 55% din totalul datoriei publice. Aceasta se adaugă datoriei în valută a sectorului privat, rezultând o datorie externă totală de 232,7 miliarde de euro la finalul lunii iunie. Aproape 80% din creșterea datoriei externe în primul semestru a fost generată de sectorul guvernamental.
Agenția de rating Fitch a menționat, în ultimul său comunicat, vulnerabilități precum creșterea datoriei publice, deficitele externe mari și dependența de finanțarea externă. În condițiile unei eventuale crize financiare declanșate de datoria SUA, accesul la finanțare externă pentru România, atât pentru guvern cât și pentru sectorul privat, va deveni mult mai dificil și costisitor, punând o presiune enormă pe bugetul de stat.
Guvernul, indiferent de orientarea politică, se confruntă anual cu necesitatea refinanțării a cel puțin 150 de miliarde de lei. Reducerea finanțărilor externe, pe fondul unei crize, va exercita o presiune imensă asupra cursului leu/euro. Banca Națională a României ar putea întâmpina dificultăți în a menține stabilitatea cursului, mai ales în contextul prețului petrolului și al dobânzilor la dolar.
Instabilitatea politică internă, combinată cu o eventuală criză financiară externă și o economie în revenire fragilă, ar putea face din România o nouă victimă a șocurilor globale, similar situației din 2008-2009. Analiza agenției de rating Standard & Poor’s, ce ia în considerare tensiunile externe, ar putea accentua această vulnerabilitate.
Sursa: Ziarul Financiar
