Controversie aprinsă între primarii Capitalei și aleși de la Sectorul 4 în privința bugetului și a viitorului transportului public
Într-un schimb dur de replici, primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, și primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, își dispută acum nu doar controlul asupra bugetului orașului, ci și modul în care vor putea ieși din criza financiară actuală. Comparată de mulți cu o luptă de supraviețuire, situația devine și mai complicată odată ce declarațiile potențează o polarizare politică și administrativă pe fundalul unor probleme grave, precum majorarea tarifelor pentru transportul public sau datoriile acumulate de Primăria Capitalei.
Primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a vorbit recent în cadrul emisiunii “Insider Politic” despre situația dificilă a bugetului capitalei, acuzând dur modul în care este gestionată finanțarea orașului. El a explicat că o mare parte din bugetul local se direcționează către subvenții pentru companii de stat, în timp ce orașe precum Brașov, cu o administrație locală proprie, gestionează similar sau chiar mai eficient problemele locale. „Cea mai mare parte din bugetul Capitalei merge la subvenții. Dădeam exemplu chiar deunăzi cu STB care are bugetul Brașovului. Gândiți-vă la orașul Brașov, care are propria administrație, străzi, parcuri, școli, spitale, instituții culturale… Tot ce face Primăria Brașov este echivalent în bani cu învârtitul roții la STB. Pe bune?” a comentat edilul.
De asemenea, Ciucu a adus în discuție și o datorie istorică pe care Primăria Capitalei trebuie să o achite, legată de obligațiuni, în valoare de 156 de milioane de euro, scadentă în luna aprilie, și afirmațiile sale sugerează o stare de blocaj în fața acestor angajamente financiare. „Apropo, în aprilie trebuie să plătim 156 de milioane, nu știu de unde o să vină și ăștia, pentru o datorie făcută de domnul Videanu în urmă cu 20 și mulți ani”, a spus el.
Subiectul majorărilor tarifelor pentru transportul în comun a devenit și el teritoriu de confruntare politică. Ciprian Ciucu susține că o decizie de creștere de la 3 la 5 lei a fost pregătită de reprezentanți PSD, dar partidul a încercat să arunce vina pe el, acuzându-l de “ipocrizie”. El explică că această majorare a fost bazată pe un studiu de suportabilitate și că nu avea cum să susțină o astfel de creștere fără documente solide, precizând că tot ce s-a impus a fost în fapt o decizie cerută de conducerea societății de transport, în condițiile în care situația financiară a acesteia este critică.
Dincolo de controversele administrative și financiare, conflictul s-a intensificat și ca urmare a unor replici dure între cei doi primari. Într-un răspuns public, Daniel Băluță a criticat dur poziția lui Ciprian Ciucu, acuzându-l de lipsă de soluții, de „mitocănie” și de o atitudine de „baron Münchhausen”, sugerând astfel că edilul general face promisiuni fără acoperire și exagerează problemele în mod neserioasă. „Astăzi, domnul Ciucu, care, în ultimele două luni, s-a dovedit a fi nu doar un amator lipsit de soluții, care nu a făcut altceva decât să îi inducă în eroare pe bucureșteni în legătură cu profesionalismul său, a trecut la un alt nivel… cel al mitocăniei”, a postat Băluță pe social media.
Perspectiva unui scenariu fără PSD în Consiliul General pare să fie în lumina negocierilor. Ciprian Ciucu a declarat că, deși partidul social-democrat rămâne foarte important, nu exclude posibilitatea unei alianțe cu alte formațiuni precum PUSL, fondat de fostul primar Piedone, dacă aceasta e singura soluție pentru majoritate. El adaugă că nu exclude participarea și într-o formulă cu alte partide sau alianțe, inclusiv cu AUR, dacă va fi nevoie, punctând că în politica locală, toate armele sunt utilizate pentru a realiza un echilibru de putere în Consiliul General.
În tot acest peisaj tensionat, viitorul capitalei și al conducerii administrativ-politice rămâne incert. Discuțiile dintre primarul general Ciprian Ciucu și primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, promit să continue în tumultul din cadrul administrației bucureștene, în condițiile în care fiecare acuză pe celălalt de lipsă de responsabilitate, de promisiuni nerealizabile și de jocuri politice ieftine. Într-o situație atât de fragilă, dialogul constructiv pare departe, iar deciziile de până acum indică faptul că, în anii următori, reașezarea amidatelor politice și financiare va fi o adevărată provocare pentru toți cei implicați.
