ANAF intensifică controalele fiscale vizând firmele și bunurile de lux ale unor antreprenori cu venituri contestate
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat recent o schimbare semnificativă în strategia de control, urmând să adreseze verificări țintite atât la nivelul firmelor, cât și la cel al persoanelor fizice legate de acestea. Măsura vizează în special cazurile în care constatările indică posesia unor bunuri de lux, precum mașini extrem de scumpe, de sute de mii de euro, fără ca aceste persoane sau firme să aibă venituri declarate în corespondent.
Reacția autorităților: controale țintite și analiză de risc
Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat într-o conferință recentă că inspecțiile vor fi disjunse și, în unele cazuri, vor implica verificări simultane de la firme și de la persoanele fizice ale administratorilor sau asociaților, pentru a combate practica transferului de active sau venituri între cele două entități, menită să eludeze plata taxelor.
„Pentru cei rămași în coadă, cărora le plac și mașinile de lux pe persoană fizică, generăm două controale, pe persoana fizică și pe entitate. Lipim societatea comercială de persoana fizică din spatele ei”, a spus Nica la Conferința Anuală de Taxe PwC. Noua abordare va fi bazată pe analiza de risc, centralizată la nivel național, pentru a evita risipa resurselor în verificări aleatorii sau locale, și va folosi date preluate din sistemele digitale ale Fiscului, cum ar fi platformele e-Factura, SAF-T sau e-Transport.
Fenomenul „mașinilor de lux fără venituri” – un „varf al aisbergului”
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, salută această direcție, dar o consideră venit târziu. În opinia sa, fenomenul mașinilor de lux și al transferurilor de active fără documente fiscale corespunzătoare reprezintă doar “partea vizibilă a aisbergului”.
„Există situații în care persoane cu venituri modeste achiziționează autoturisme extrem de scumpe, de peste sute de mii de euro, în numele lor sau al firmelor controlate de ei. Aceasta a fost o practică care trebuie urmărită de mult timp”, spune Biriș. El adaugă că astfel de situații creează o concurență neloială pentru firmele care nu evită plata taxelor și care respectă legislația fiscală în vigoare.
Ce se întâmplă cu firmele cu datorii la stat
Un alt aspect discutat de specialiști îl reprezintă fenomenul vânzării de firme cu datorii la stat, aproape ignorat public până acum. Biriș relatează o scenă surprinsă în fața unui sediu ANAF, unde un SUV mare cu anunțul „Cumpăr firme cu datorii la stat” era expus, iar pe internet se găseau zeci de anunțuri similare. Potrivit lui, astfel de practici au fost monitorizate și discutate în repetate rânduri, dar măsurile concrete au lipsit.
„Aceasta este o zonă pe care trebuie să o monitorizăm și să o sancționăm, pentru că afectează mediul de afaceri corect. Este foarte dificil pentru firmele legitime să concureze într-un mediu unde practici precum evitarea impozitelor sau activitatea ilicită devin normalizare”, afirmă Biriș. El subliniază că astfel de practici pot duce, în timp, la destabilizarea completă a pieței, distrugând și companiile care activează în mod legal și transparent.
Domenii și sectoare vizate de intensificarea inspecțiilor
ANAF a anunțat că va dirija controalele prioritar către sectoare cu risc fiscal crescut, precum HoReCa, transportul alternativ, casele de amanet sau firmele de servicii de pază. Actuala reformă face parte din Planul Strategic al instituției pentru perioada 2025-2028, care urmărește digitalizarea procesului de verificare și utilizarea sistematică a analizelor de risc pentru oprirea evaziunii fiscale.
Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș precizează că această schimbare de paradigmă este esențială pentru eficientizarea activității ANAF. „Este un pas înainte, pentru că analiza centralizată și bazată pe date poate ajuta la identificarea din timp a celor mai riscante cazuri, reducând eforturile și creșterea ratei de recuperare a taxelor datorate statului”, explică avocatul.
În fața acestor măsuri, există speranța că, în sfârșit, inspecțiile fiscale vor deveni mai eficiente și mai direcționate, contribuind la creșterea conformării fiscale și la reducerea practicilor de eludare. Pentru mediul de afaceri corect, această schimbare trebuie să fie urmată de o concurență echitabilă, iar pentru stat, de o colectare mai bună a resurselor financiare.
