Iașiul se transformă rapid, cu investiții de sute de milioane de euro care redesenează harta urbană. Fabrici vechi sunt demolate pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale, în timp ce industria se mută în zona periurbană. Schimbările aduc cu ele provocări majore legate de infrastructură și mobilitate, amplificând tensiunile în dezvoltarea locală.
Reconfigurări urbane majore: Studiul de caz BMT
Un exemplu elocvent este relocarea companiei belgiene BMT, care își mută producția în afara Iașiului. Aceasta deține hale de producție în zona Iulius Mall, iar planul este de a muta activitatea într-un pol industrial spre comuna Tomești. BMT produce componente diverse, de la roți dințate până la componente pentru industria spațială.
„Amplasamentul actual al activității este înconjurat de proiecte rezidențiale și activități de retail, care pun presiune urbanistică pe funcțiunea industrială. Planul de dezvoltare al grupului include și relocarea pas cu pas a activității într-o zonă cu presiune rezidențială mai redusă”, se precizează în proiectul urbanistic. În locul fabricii, un dezvoltator local propune un ansamblu cu 16 blocuri. În vecinătate, se află fosta platformă TEROM, unde sunt propuse zeci de blocuri.
Demolări și proiecte noi, un model de dezvoltare
Schimbările continuă pe bandă rulantă. Fosta fabrică Moldomobila a fost demolată, urmând ca pe amplasament să apară un parc de retail Kaufland. În apropiere, omul de afaceri Adrian Butucă propune un complex rezidențial. Nu departe, ansamblul mixt Silk District este în construcție, după demolarea fostei fabrici de mătase Tomiris.
În martie, a fost autorizată dezafectarea fostei fabrici de alcool Alfincool, urmând să apară blocuri. Firma Daily Group are în avizare un proiect mixt pe amplasamentul fostului combinat viticol Vinia. De asemenea, fosta fabrică Nicolina, demolată în urmă cu aproape 20 de ani, este în prezent un șantier, unde milionarul Constantin Duluțe construiește blocuri.
Fortus: Obstacole în calea planificării coerente
Fosta platformă Fortus, cu o suprafață de peste 140 de hectare, este un alt punct nevralgic. Consiliul Județean Iași a inițiat o procedură pentru preluarea a 60 de hectare, dar procesul a fost blocat de Primăria Iași, care a solicitat, la rândul ei, proprietatea. Tensiunile dintre cele două instituții, amplificate de relațiile reci dintre conducătorii lor, îngreunează planificarea.
În lipsa unui plan coerent de dezvoltare, există riscul unei dezvoltări haotice, similară cu cea din alte zone ale orașului. Iașiul funcționează după un plan urbanistic general învechit.
Vestul orașului, cunoscut drept „El Dorado” imobiliar și industrial, atrage investiții majore. Zona Dacia, cu foste zone industriale, este în curs de reconversie. În zona Șes Bahlui, lângă Mall Moldova, sunt propuse proiecte cu locuințe. Totodată, se dezvoltă parcuri industriale în Miroslava, cu peste 70 de firme locale și internaționale. Conform primarului Dan Niță, zona industrială va atrage investiții de 150 de milioane de euro și va genera 5.000 de locuri de muncă.
Un masterplan metropolitan, aflat în lucru, propune soluții pentru fluidizarea traficului. Expertul în mobilitate urbană Adrian Covăsnianu a subliniat importanța corelării relocării industriei, expansiunii rezidențiale și presiunii asupra infrastructurii. Potrivit acestuia, prețurile reduse din zona metropolitană și perspectivele de dezvoltare a infrastructurii facilitează o dezvoltare accelerată în vestul, nordul și estul orașului.
Peste 22.000 de elevi din comunele limitrofe învață în Iași.
