Președintele interimar al PSD Sector 4 solicită secretizarea numelui său în cadrul unei investigații jurnalistice.
Un nou incident în domeniul libertății presei scoate în evidență tensiunea între transparență și influența politică. Alexandru Hazem Kansou, președinte interimar al PSD Sector 4, administrator public al Sectorului 4 și consilier general, și-a exprimat dorința de a-și vedea numele retras dintr-un articol care îl vizează direct și pe bună dreptate, considerând că menționarea sa în text ar produce un „prejudiciu reputațional” și ar constitui o intruziune inadmisibilă în viața sa privată.
Un politician cu multe funcții, cu venituri deloc de ici de colo
În ultimul an, conform declarațiilor de avere, Kansou a obținut peste 65.000 de euro din multiple funcții publice și din activitatea sa politică. Articolul la care face referire, o investigație intitulată „Maestrul sinecurilor,” subliniază această sumă, evidențiind faptul că, în doar 12 luni, el a acumulat o avere considerabilă, gestionând simultan mai multe poziții în instituții și companii de stat.
Deși nu contestă datele din respectivul material, Kansou susține că menționarea numelui său îl afectează și solicită redacției să elimine orice referire exactă la numele său, invocând un motiv surprinzător: nu are cazier judiciar. Într-o scrisoare adresată publicației, avocatul său argumentează că menționarea numelui în contextul respectiv „produce un prejudiciu reputațional real, continuu și disproporționat”, chiar dacă nu există nicio condamnare penală sau procedură penală activă care să justifice o astfel de solicitare.
Pretenția ridicolă sau o tactică de mușamalizare?
Fără a neglija dreptul la intimitate, această poziție ridică totodată semne de întrebare. Potrivit legislației române și jurisprudenței CEDO, persoanele publice trebuie să accepte un nivel mai ridicat de critică, iar informațiile despre veniturile și activitatea lor sunt de interes public, mai ales dacă aceștia dețin funcții care influențează vecinătatea noastră civică.
Mandatarul lui Kansou susține că “menținerea acestei asocieri nominale produce, în prezent, un prejudiciu reputațional real” și solicită ștergerea numelui, chiar dacă acesta nu a fost implicat în vreun scandal de corupție sau condamnat penal. În opinia sa, pentru persoanele publice, menționarea completă trebuie permisă doar dacă există condamnări penale, nu dacă vorbim despre simpla existență a unor venituri generoase sau funcții cheie. În cazul în care nu sunt ascultate aceste cereri, Kansou amenință cu sesizarea autorităților competente, invocând posibila intervenție a Autorității Naționale pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Dreptul la intimitate vs. responsabilitatea publică
Este evident că astfel de solicitări generează discuții despre limitele vieții private în cazul persoanelor cu vizibilitate publică. O astfel de poziție poate fi interpretată drept o încercare de a aigura intimitatea pe cheltuiala transparenței față de comunitate. Dar, având în vedere statutul de politician cu multiple funcții de decizie și influență la nivel local și național, argumentul de bază al pretinsei „găuri” în reputație pare insuficient pentru justitificat o tăcere totală asupra datelor financiare și a traseului profesional.
Context și implicații pentru libertatea jurnalistică
Este remarcabil modul în care șeful PSD Sector 4 vrea să transforme o investigație bazată pe date publice în ceva ce trebuie ascuns, argumentând și că „suntem pe deplin conștienți de faptul că prelucrarea în scopuri jurnalistice beneficiază de un regim particular și de derogări legale.” În opinia multor experți juridici, o astfel de solicitare riscă să deschidă porți alunecos către cenzură și restricții de exprimare.
În cele din urmă, un răspuns clar, de la specialiști sau de la instanțe, va stabili dacă protecția vieții private poate avea prioritate în fața interesului general și a dreptului cetățenilor de a cunoaște cine ia decizii importante pentru comunitatea lor. Până acum, poziția autorităților și a justiției indică faptul că transparența trebuie să prevaleze în cazul personalităților publice, iar încercările de a ascunde adevărul se pot dovedi doar simple încercări de mușamalizare.
Sursa: Buletin.de
