Tribunalul București a respins ordonanța președințială prin care Ilie Drăgan cerea suspendarea alegerilor pentru președinția Federației Române de Fotbal (FRF), programate pentru 18 martie. Decizia instanței a fost făcută publică și criticată de către contestatar, în condițiile în care alegerile s-au desfășurat conform calendarului stabilit, iar Răzvan Burleanu a obținut al patrulea mandat de președinte al FRF, cu 258 de voturi, în fața candidatului Ilie Drăgan, care a acumulat doar 5 sufragii.
Motivarea Tribunalului, analizată de portalul Golazo.ro, accentuează că argumentul principal al lui Drăgan a fost încălcarea prevederii statutare referitoare la limita de mandate. Statutul FRF prevede explicit că nimeni nu poate deține funcția de președinte pentru mai mult de trei mandate, însă Burleanu a candidat pentru al patrulea mandat.
Modificările statutului și interpretarea legii
Tribunalul a arătat că Răzvan Burleanu a fost ales pentru prima dată în 2014 și, în timp, Statutul a fost modificat în iunie același an, pentru a impune limita de trei mandate. Reinvestirea lui Burleanu în 2018 și 2022 a fost realizată conform interpretării comisiilor de validare, care au considerat că legislația nu retroactivează aceste modificări. Instanța a observat însă o „divergență de interpretare” legată de aplicarea în timp a normelor statutare.
Tribunalul a subliniat că modificarea statutului în 2014, după alegerea lui Burleanu, nu a fost în mod clar clarificată pentru a include mandatele precedente. Astfel, nu a fost analizată oficial legalitatea candidaturii, ci doar dacă existau motive pentru o măsură provizorie care să suspende alegerile.
De ce a fost respinsă cererea de suspendare
Tribunalul a precizat că ordonanța președințială are caracter strict provizoriu și nu poate analiza fondul litigiului. Instanța a evidențiat că Ilie Drăgan nu a demonstrat existența unei situații de urgență care să justifice suspendarea alegerilor. Aceasta înseamnă că nu a fost dovedit faptul că, nepuse în aplicare, alegerile ar putea cauza un prejudiciu grav și ireparabil, ceea ce este condiția fundamentală pentru emiterea unei ordonanțe președințiale.
Judecătorii au mai spus că prejudiciile invocate de Drăgan sunt ipotetice și eventuale, neputând justifica intervenția urgentă a instanței. Argumentul că Burleanu ar fi candidat pentru al patrulea mandat, încălcând Statutul, a fost considerat insuficient pentru suspendarea hotărârii în condițiile în care interpretarea juridică a situației nu a fost clar definită.
În plus, instanța a menționat că orice nelegalitate legată de rezultatul alegerilor poate fi verificată ulterior, în cadrul unui proces de nulitate sau anulare a hotărârii adunării generale.
Deși ordonanța președințială a fost respinsă, Ilie Drăgan nu renunță și a anunțat că va continua demersurile în instanțele civile. Potrivit informațiilor oficiale, primul termen pentru aceste contestații este stabilit pentru 21 aprilie, iar contestatarul pregătește o nouă acțiune în acest sens.
Situația actuală menține disputa juridică între candidat și forurile de conducere ale FRF, fără a fi însă afectat programul alegerilor. Rămâne de urmărit dacă în instanțele civile va fi acceptată nulitatea alegerilor sau dacă Burleanu va putea să-și continue mandatul, în condițiile interpretărilor diferite ale statutului.
Sursa: Golazo.ro
