Conform Stiripesurse.ro: Poliția Română trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea alarmantă a tentativelor de înșelătorie prin telefon, o metodă cunoscută sub denumirea de „vishing”, ale cărei tehnici devin din ce în ce mai sofisticate. Infractorii exploatează vulnerabilitățile umane pentru a accesa conturile bancare ale victimelor, bazându-se pe tehnici de inginerie socială avansată.
Tehnici sofisticate de manipulare
Fraudele de tip „vishing” nu se bazează pe atacuri cibernetice clasice, ci pe manipularea psihologică a persoanelor. Escrocii își propun să determine victimele să furnizeze, benevol, informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni financiare care le compromit securitatea. Factorul uman este, prin urmare, ținta principală, iar succesul acestor scheme depinde de capacitatea infractorilor de a crea o aparență de urgență și autenticitate.
În majoritatea cazurilor, victimele sunt contactate telefonic de persoane care pretind a fi angajați ai unor instituții financiare, bănci, departamente de securitate sau chiar autorități publice. Convorbirile sunt adesea purtate într-un mod profesionist, uneori în limba engleză, alteori în limba română, utilizând un limbaj specific domeniului financiar. Autorii creează impresia unei verificări de rutină sau a gestionării unui incident de securitate.
Pretexte pentru a induce panică
Pentru a conferi credibilitate apelurilor, infractorii invocă frecvent pretexte precum identificarea unor tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte țări, modificări neautorizate ale datelor contului, sau presupuse atacuri cibernetice. Alteori, susțin că instituția financiară a blocat temporar anumite operațiuni și că este necesară confirmarea identității titularului pentru a preveni pierderea fondurilor. Aceste scenarii sunt concepute pentru a genera panică și a determina victima să reacționeze instinctiv, fără a verifica veridicitatea informațiilor.
Identitatea apelantului este mascată
Un element esențial al acestor fraude este utilizarea tehnologiei de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing). Acest lucru permite ca numărul afișat pe telefonul victimei să pară legitim, chiar dacă apelul este inițiat din orice colț al lumii prin servicii de telefonie pe internet (VoIP) sau platforme specializate. Adesea, sunt folosite numere de telefon din România sau din alte state membre UE, pentru a diminua suspiciunea.
Infractorii operează adesea în echipe bine coordonate. Un membru induce starea de panică, subliniind riscul iminent de pierdere a banilor, în timp ce altul, prezentându-se drept specialist în securitate, oferă soluții aparente. Această tactică duală urmărește să diminueze capacitatea victimei de a analiza critic situația și să crească nivelul de încredere acordat interlocutorilor.
Scopul final al acestor demersuri este obținerea unor elemente de securitate care permit accesarea conturilor financiare ale victimei. Infractorii pot solicita coduri unice de autentificare primite prin SMS (OTP), coduri generate de aplicațiile de autentificare, parole de acces, coduri PIN, date ale cardurilor bancare (inclusiv CVV/CVC) sau pot cere aprobarea unor notificări în aplicațiile bancare. În alte cazuri, manipulează victima să instaleze aplicații de acces la distanță pe telefon sau calculator, permițându-le să controleze dispozitivul și să efectueze operațiuni financiare.
Metodele evoluează constant
Se constată utilizarea unor metode tot mai sofisticate pentru legitimarea apelului. Unele victime primesc anterior un mesaj text care pare transmis de instituția financiară, informându-le că vor fi contactate de serviciul de securitate. De asemenea, infractorii dispun frecvent de date personale ale persoanei vizate, obținute din breșe de securitate sau surse publice, pe care le folosesc pentru a consolida aparența de legitimitate.
Poliția reamintește că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. De asemenea, reprezentanții legitimi ai instituțiilor financiare nu solicită instalarea unor aplicații de control la distanță și nici transferul fondurilor în „conturi sigure”, acestea fiind indicii clare ale unei tentative de fraudă.
Recomandări esențiale pentru protecție
Polițiștii oferă o serie de recomandări cruciale pentru a evita căderea în plasa infractorilor informatici:
* Nu comunicați niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare.
* Nu transmiteți datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC.
* Nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal.
* Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane care vă contactează telefonic.
* Întrerupeți apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile.
* Verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituția financiară prin canalele oficiale de comunicare.
* Activați notificările pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare.
* Informați membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă.
Sursa: Stiripesurse.ro
