Conform Mediafax: România se pregătește de trecerea la ora de iarnă în 2026
În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, ora 4:00 va deveni ora 3:00, marcând astfel trecerea la ora de iarnă în România. Această schimbare, deși aparent simplă, aduce cu sine modificări în rutina zilnică, influențând somnul și modul în care ne raportăm la lumina naturală. Noaptea respectivă va avea, practic, 25 de ore, oferind o oportunitate pentru o oră suplimentară de odihnă. Majoritatea dispozitivelor electronice conectate la internet, precum telefoanele și calculatoarele, își vor ajusta ora automat. Pentru ceasurile analogice sau dispozitivele care nu oferă actualizare automată, ajustarea va trebui făcută manual. În mod tradițional, revenirea la ora de vară are loc în ultima duminică din martie, iar trecerea la ora de iarnă, în ultima duminică din octombrie.
Diferența dintre ora de iarnă și ora de vară
Diferența fundamentală dintre cele două sisteme constă în ajustarea orei oficiale în raport cu ora standard. Ora de vară presupune o decalare a ceasurilor cu o oră înainte, în timp ce ora de iarnă reprezintă revenirea la ora standard. Prin urmare, o oră care înainte arăta, de exemplu, 8:00, va deveni 7:00 după trecerea la ora de iarnă. Este important de subliniat că aceste schimbări nu afectează timpul fizic sau durata zilei. Răsăritul și apusul Soarelui nu se modifică în sine, ci doar modul în care acestea sunt raportate la ora oficială. Lumina naturală rămâne aceeași, dar este distribuită diferit în raport cu programul uman.
Scopul și impactul schimbării orei
Introducerea orei de vară a avut inițial ca scop utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin avansarea ceasurilor primăvara, lumina zilei ajunge să fie disponibilă mai mult timp în intervalul activităților de după-amiază și seară, în timp ce diminețile devin mai întunecate. Revenirea la ora de iarnă în perioada rece a anului are rolul de a asigura o prezență mai timpurie a luminii naturale dimineața. Deși sistemul a fost adoptat de multe țări, inclusiv pentru a optimiza consumul de energie, beneficiile economice și energetice au fost subiectul multor analize și dezbateri, rezultatele variind în funcție de climă, stilul de viață și consumul energetic specific fiecărei regiuni.
Trecerea la ora de iarnă este, în general, considerată mai ușor de suportat de organism decât cea la ora de vară. Acest lucru se datorează faptului că ceasul este dat înapoi, permițând, teoretic, o oră suplimentară de somn. Totuși, ceasul biologic al fiecăruia, cunoscut sub numele de ritm circadian, este puternic influențat de lumină. Ajustarea la noua oră oficială poate necesita o perioadă de adaptare, în care ora de culcare sau trezire poate să nu corespundă perfect cu senzația naturală de somn pentru unele persoane.
Unul dintre cele mai notabile efecte ale trecerii la ora de iarnă este apariția întunericului mai devreme seara. După schimbare, apusul va fi înregistrat de ceas cu aproximativ o oră mai devreme. Soarele își urmează cursul natural, iar ziua se scurtează pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de iarnă, indiferent de ajustarea ceasului. Schimbarea orei influențează, în principal, rutina zilnică, programul de lucru și de școală, activitățile în aer liber și utilizarea iluminatului artificial.
În ciuda discuțiilor purtate la nivelul Uniunii Europene privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, sistemul a rămas în vigoare. Prin urmare, și în 2026, România va continua să facă tranziția între ora de vară și ora de iarnă la datele stabilite, adică la sfârșitul lunii octombrie și, respectiv, la sfârșitul lunii martie.
Sursa: Mediafax
