Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat marți, 31 martie 2026, un studiu de oportunitate pentru crearea unei societăți proprii de salubritate, o decizie care a suscitat discuții aprinse în plen. În ciuda votului favorabil, cu 19 voturi pentru, 1 abținere și 5 împotrivă, opozanții, în special reprezentanții USR, au criticat modelul propus, acuzând faptul că acesta se bazează pe estimări de costuri exagerate. Decizia marchează un pas important în tentativa autorităților de a-și perfecționa gestionarea serviciilor de curățenie, în contextul în care contractele cu operatorii privați, precum Romprest, sunt pe cale să expire.
Modelul mixt pentru gestionarea salubrizării din Sectorul 1
Potrivit studiului de oportunitate elaborat de compania Relians Corp SRL, proiectul prevede crearea unei societăți în subordinea Primăriei, responsabilă cu curățenia stradală, măturatul, spălatul și deszăpezirea. În același timp, colectarea și transportul deșeurilor vor fi continuate să fie delegate unui operator privat prin licitație, un model considerat de autorități ca fiind cel mai eficient pentru Sectorul 1, începând cu data de 30 iunie 2026, când expiră actualul contract cu Romprest.
Primarul George Tuță a declarat că modelul aplicat în Sectorul 6 – unde, din 2024, funcționează Administrația Serviciului Public de Salubrizare – reprezintă cel mai bun exemplu pentru Sectorul 1. „Structura este clară și dovedită a fi eficientă în alte sectoare din București. Sectoarele care au creat structuri proprii de salubritate au tarife mai mici și un control operațional mai bun”, a explicat edilul.
Critici și controverse legate de costuri și transparență
Reprezentanții USR au votat împotrivă, criticând modul în care a fost realizat studiul de oportunitate. Andrei Nicolaescu, consilier USR, a spus că părerea lor este că studiul a fost întocmit „cu dedicație”, bazându-se pe prețurile actualului operator, ceea ce, în opinia sa, duce la estimări de costuri artificial exagerate. El a susținut că, dacă s-ar fi făcut o cercetare de piață corectă, costurile ar fi fost mai mici și mai realiste. În plus, el a avertizat că această abordare ar putea duce la consolidarea costurilor prețurilor plătite de salariați, ceea ce USR încearcă să evite.
„Vrem reducerea cheltuielilor, nu justificarea celor actuale”, a adăugat Nicolaescu, atrăgând atenția că, acum doi ani, costurile de salubritate din Sectorul 1 erau de cinci ori mai mari decât cele din Oradea, la aceeași populație. Partidul USR a cerut refacerea studiului de oportunitate cu o metodologie transparentă, care să urmărească de fapt scăderea cheltuielilor, în locul justificării celor existente.
Ce va însemna taxa pentru cetățeni?
Un subiect sensibil în discuție îl reprezintă taxa în valoare de 70 de lei pe lună, despre care edilii au spus că este obligatorie și va fi introdusă cel mai probabil din 2027. În prezent, Sectorul 1 este singurul sector al Capitalei unde locuitorii nu plătesc pentru serviciile de salubritate. Primarul George Tuță a explicat că această situație contravine politicilor europene, care impun poluatorilor să plătească pentru impactul lor asupra mediului. Cu toate acestea, reprezentanții Primăriei au transmis clar că suma de 70 de lei menționată în studiul de oportunitate nu reprezintă o taxă pentru cetățeni, ci un indicator de cost estimat, rezultând din raportarea costurilor anuale.
„Respingem informațiile false potrivit cărora bucureștenii ar urma să plătească această sumă lunar pentru salubritate”, au precizat oficialii Primăriei, adăugând că taxă va acoperi exclusiv activitățile legate de gestionarea deșeurilor menajere, în timp ce curățenia stradală și deszăpezirea vor rămâne finanțate de la bugetul local, fără a impune plăți directe cetățenilor.
Pe măsură ce Bucureștiul încearcă să-și adapteze reglementările la cerințele europene, învățând din exemplele altor sectoare, opiniile discordante și criticile legate de costuri rămân puternice. Societățile de salubritate și autoritățile locale se află acum în fața unui echilibru delicat între eficiență, costuri și transparență, într-un proces de reformare a serviciilor de utilitate publică.
Ultimele săptămâni au adus atât avansări, cât și critici, dar principalul obiectiv rămâne crearea unui sistem de gestionare a deșeurilor mai sustenabil și mai controlabil, în speranța unei capitale mai curate și mai responsabile pentru mediul înconjurător.
Sursa: Buletin.de
