Copiii sunt fascinați de tehnologie, noi nu. România, codașă în UE la adoptarea inteligenței artificiale
În timp ce generațiile tinere se adaptează rapid la noile tehnologii, România se confruntă cu o reticență semnificativă în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA). Conform ultimelor cercetări, țara noastră se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul adoptării IA în diverse domenii. Această situație contrastează puternic cu entuziasmul copiilor, care par să înțeleagă mult mai ușor potențialul acestei tehnologii.
Rezistența la schimbare: bărbați versus femei
Un studiu recent arată că femeile sunt, în general, mai reticente decât bărbații în a utiliza IA. Această diferență de atitudine ar putea fi explicată prin factori culturali, educaționali sau chiar prin prejudecăți legate de rolul tehnologiei în societate. În timp ce bărbații par să fie mai predispuși să exploreze și să testeze noile instrumente, femeile pot manifesta o mai mare preocupare față de impactul IA asupra locurilor de muncă sau a vieții personale.
O altă posibilă explicație ar putea fi legată de diferențele în ceea ce privește încrederea în tehnologie. Bărbații, în general, pot avea un nivel mai ridicat de încredere în capacitățile IA și sunt mai dispuși să o utilizeze pentru a-și eficientiza munca sau pentru a explora noi oportunități. Femeile, pe de altă parte, pot fi mai precaute și pot avea nevoie de mai multe dovezi înainte de a adopta o nouă tehnologie.
IA: un instrument uitat în România
Potențialul inteligenței artificiale de a eficientiza munca și de a automatiza sarcinile repetitive este uriaș. IA poate fi folosită pentru a analiza date, pentru a genera rapoarte, pentru a gestiona documente și pentru a simplifica multe alte activități birocratice. Cu toate acestea, în România, această tehnologie este subutilizată, iar angajații continuă să petreacă ore întregi efectuând sarcini care ar putea fi automatizate.
Deși beneficiile utilizării IA sunt evidente, România pare să rămână în urmă în comparație cu alte țări europene. Această situație are consecințe importante pentru competitivitatea economică a țării și pentru capacitatea sa de a inova. Lipsa de interes și de investiții în IA poate afecta negativ productivitatea, competitivitatea și capacitatea de adaptare la schimbările tehnologice.
Provocări și oportunități
Pentru a schimba această situație, este necesar un efort conjugat din partea guvernului, a companiilor și a instituțiilor de învățământ. Guvernul ar putea implementa politici care să încurajeze adoptarea IA, cum ar fi oferirea de subvenții pentru companii care investesc în această tehnologie sau organizarea de programe de formare. Companiile ar putea investi în cercetare și dezvoltare în domeniul IA și ar putea angaja specialiști în acest domeniu. Instituțiile de învățământ ar putea introduce cursuri de IA în programele școlare și universitare.
Potrivit ultimelor date, în 2023, doar 15% dintre companiile din România utilizau IA în mod activ în activitățile lor.
Sursa: Observator
