România, Polonia și Ungaria în litigiu cu Pfizer și BioNTech asupra vaccinurilor COVID – proces la Bruxelles
România, Polonia și Ungaria au intrat într-o etapă decisivă a conflictului juridic cu giganții farmaceutici Pfizer și BioNTech, legat de contractele semnate în timpul pandemiei. Procesul, ce are loc la Bruxelles, vizează sume de sute de milioane de euro pentru doze de vaccin nelivrate sau neachitate, și ar putea influența modul în care statele europene gestionează obligațiile contractuale cu companiile farmaceutice.
Procesele încep să aducă la lumină tensiunile între statele membre și marile companii farmaceutice
În următoarele săptămâni, instanța europeană urmează să se pronunțe asupra situației României și Poloniei, în timp ce pentru Ungaria a fost programată o audiere separată. La originea litigiilor stă refuzul acestor state de aAccepta sau plata anumitor livrări, în contextul scăderii cererii și a stocurilor deja existente. În cazul României, autoritățile au încetat plata pentru aproximativ 28 de milioane de doze, echivalentul a peste 600 de milioane de euro, în timp ce Polonia se confruntă cu pretenții de aproape 1,4 miliarde de euro. Ungaria, la rândul său, are de înfruntat solicitări de zeci de milioane de euro.
Judecătorii europeni trebuie să decida dacă aceste state mai au obligația legală de a achita dozele comandate anterior, chiar dacă nu le mai folosesc sau nu le mai consideră necesare. Decizia ar putea veni „până la sfârșitul lunii martie”, conform unor surse apropiate cazului.
Tensiuni între guverne și marile companii farmaceutice, în contextul negocierilor din pandemie
Conflictul scoate în evidență tensiunile accumulate între statele membre și companiile farmaceutice, dar și modul în care Uniunea Europeană a gestionat achizițiile de vaccinuri. Contractele au fost încheiate la apogeul crizei sanitare, când cererea era extrem de ridicată. La acea vreme, oficialii europeni avertizau că „nu se întrevedea sfârșitul pandemiei” și permiteau fiecărui stat să decidă dacă încheie sau nu un contract pentru vaccinuri, lăsând opțiunea de a se retrage.
Ulterior, situația s-a schimbat radical. Multe guverne, inclusiv cel al României, au considerat că nu mai au nevoie de volumele comandate, și au oprit livrările. În cazul României, autoritățile au respins plata pentru doze în valoare de peste jumătate de miliard de euro, argumentând că necesitatea lor a scăzut dramatic. Polonia, pe de altă parte, riscă o plată colosală de aproape 1,4 miliarde de euro pentru doze pe care le-a refuzat.
Reacția oficialilor și argumentele părților implicate
Reprezentanții României afirmă că acordurile trebuie interpretate în conformitate cu legislația UE și cu dreptul contractual. Ei susțin că situația reflectă „campania mai amplă a Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE în ceea ce privește livrarea contractelor”, chiar dacă nevoile de sănătate s-au schimbat drastic.
De cealaltă parte, compania farmaceutică îl contrazice, afirmând că a demonstrat flexibilitate și că încearcă să oblige statele să-și îndeplinească angajamentele. Pfizer susține că și-a asumat angajamente fără precedent în privința volumelor de producție, garantând livrări în Europa și adaptându-se situației fiecărei țări. „Pfizer a dat dovadă de un angajament continuu și de o flexibilitate extraordinară”, declară reprezentanții companiei.
O întrebare despre modul de negociere și responsabilitatea UE
Conflictul naște întrebări și cu privire la modul în care Uniunea Europeană a negociat și gestionat achizițiile de vaccinuri. În timpul crizei, responsabilitatea pentru deciziile de cumpărare și pentru contracte a fost preluată de autoritățile centrale, fără a exista o coordonare uniformă. În contextul în care unele țări, inclusiv România, au ales să renunțe la anumite doze, apar semne de întrebare despre modul în care s-au negociat și semnat aceste contracte.
Decizia judiciară, așteptată până la sfârșitul lunii martie, ar putea avea efecte asupra echilibrului de forțe între state și marile companii farmaceutice, dar și asupra modului în care se vor gestiona contractele pentru viitoarele achiziții de produse medicale în UE. Între timp, oficialii europeni și guvernele naționale continuă să urmărească cu interes evoluția proceselor, întrucât acestea pot avea implicații importante pentru echilibrul economic și de sănătate publică.
Sursa: Mediafax
