România riscă să piardă o șansă capitală pentru extinderea și conservarea spațiilor verzi, dacă nu valorifică în ultimul moment fondurile europene alocate pentru împădurire. Chiar dacă programul european Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevedea inițial împădurirea a 18.000 de hectare, până acum, la aproape de finalizarea perioadei de finanțare, au fost reușite plantări pe sub jumătate din această suprafață, adică aproape 11.000 de hectare. În plus, unele zone-cheie precum județul Ilfov au rămas complet deoparte, fără fonduri accesate în acest scop, ceea ce pune în pericol atingerea obiectivului național de reîmpădurire înainte de termenul limită.
Ilfov, cel mai neglijat județ pentru împădurire
Județul Ilfov, cel mai apropiat de Capitală, reprezintă o situație alarmantă. În ciuda faptului că doar 16% din suprafața sa este acoperită cu păduri, aici nu a fost plantat niciun copac în această perioadă. Motivele sunt multiple, însă unele dintre cele mai importante țin de destinul terenurilor, majoritatea fiind rezervate pentru proiecte imobiliare. Proprietarii și autoritățile locale ezită să participe la inițiative de reîmpădurire, având în vedere interesele la construcție și dezvolare urbană, considerând spațiile verzi o resursă de vânzare sau dezvoltare imobiliară.
„Din păcate, odată cu terminarea PNRR-ului care este acum în ultimele etape, România ca de prea multe ori pierde o șansă istorică. Numai aici în Ilfov nu au fost accesate niciun fel de fonduri pentru împăduriri. UAT-urile nu au făcut asta și cred că are legătură și cu faptul că în general aceste terenuri sunt văzute, sunt privite dintr-un punct de vedere imobiliar”, a declarat pentru Digi24 Alex Găvan, fondatorul organizației Centura Verde, evidențiind problema priorităților locale și lipsa viziunii pe termen lung pentru binele comun.
Impactul legii și măsurile de protecție a pădurilor
Schimbările legislative anunțate au fost menite să pună în valoare această problemă. De exemplu, din ianuarie 2025, noul Cod Silvic a interzis exploatarea pădurilor din Ilfov în scop comercial, lăsând loc numai tăieri preventive sau de regenerare. În acest context, pădurile din zonă au început să fie mai protejate, iar planurile de conservare au fost integrate într-un cadru legal strict. De asemenea, implementează și proiecte de creare a centurilor verzi, precum cel semnat recent de Primăria Capitalei cu Fundația Centura Verde, ce vizează să înconjoare Bucureștiul cu o zonă verde de protecție și relaxare.
Acest protocol prevede constituirea unui comitet de coordonare, responsabil pentru stabilirea direcțiilor strategice, validarea documentațiilor și monitorizarea implementării proiectului de centură verde. Inițiativa are menirea de a atrage fonduri și de a asigura o dezvoltare urbană durabilă, însă succesul său depinde foarte mult de angajamentul autorităților și de sprijinul comunităților locale.
Privind în perspectivă, finanțarea și politicile pentru protecția și extinderea pădurilor trebuie să fie o prioritate națională. La nivel european, românii trebuie să demonstreze că pot realiza planurile asumate, altfel riscă penalizări financiare semnificative. Așadar, ultimul sprint pentru împădurire se desfășoară pe ultima sută de metri, iar reacțiile autorităților și ale societății civile vor decide dacă țara va reuși să conserve și să îmbunătățească patrimoniul verde, sau dacă va ceda presiunilor dezinteresului și intereselor imobiliare.
