După aproape o lună de blocaje generate de lipsa cvorumului, Consiliul General al Municipiului București a reușit, în sfârșit, să se întrunească vineri la o ședință-maraton care a durat mai bine de șase ore. În ciuda unui început dificil, caracterizat de probleme logistice și discursuri administrative, alinierea noilor relații de forțe politice a permis avansarea unor proiecte importante pentru administrarea capitalei. În această zi, consilierii au avut ocazia să voteze zeci de proiecte restante din ianuarie, de la auditurile mult așteptate ale municipiului, la măsuri de reducere a facturilor pentru încălzire, și până la exproprieri de milioane de euro pentru modernizarea arterelor rutiere.
O nouă majoritate fragilă și evoluția politică din CGMB
Primul pas decisiv a fost depunerea jurământului de către consiliera REPER Georgiana Diță, o figură nouă în consiliu, care a înlocuit colegul său decedat recent. Acest gest, aparent formal, a avut implicații complexe în dinamica politică a forului bucureștean, schimbând echilibrul de putere. După săptămâni de blocaje cauzate de opoziția PSD, PUSL și AUR, această mutare a permis formarea unei majorități fragile, dar funcționale, între PNL, USR, REPER, PMP și Forța Dreptei. Cu 28 de consilieri în tabăra pro-Guvern, și 27 în opoziție, cele cinci partide au reușit să depășească impasul legat de cvorum, facilitând astfel dezbateri pentru proiectele administrative importante.
Troc politic între PSD și Ciprian Ciucu pentru avansarea proiectelor
Ședința a fost, dincolo de încrengăturile legislative, un teren de negocieri discriminate între actorii politici. Deși convocată de PSD și PUSL, prezența și influența primarului Ciprian Ciucu s-au dovedit esențiale pentru aprobarea proiectelor sale. În primele ore, consilierii au votat măsuri susținute de PSD, precum reducerea facturilor la energie termică și transmiterea unor străzi din administrarea PMB către Primăria Sectorului 4, condus de Daniel Băluță. În schimb, primarul Bucureștiului a obținut sprijin pentru inițiativele sale, creând o dinamică delicată de compromisuri între taberele politice – o formă subtilă de troc, menit să deblocheze un Consiliu blocat de luni bune.
Dialoguri și gesturi de cooperare, cu semne de întrebare
Un moment inedit a fost atunci când unul dintre consilieri a criticat lipsa de implicare a primarului Ciprian Ciucu, care nu coboară frecvent de la prezidiu pentru a discuta direct cu aleșii locali. În răspuns, edilul a coborât, a strâns mâna și a mulțumit, remarcând comparația făcută cu fostul primar, Nicușor Dan, despre care s-a spus că „se bloca în amănunte și nu cobora niciodată să stea de vorbă cu noi.” Gestul a fost interpretat ca o tentativă de apropiere, deși opinia publică rămâne sceptică în privința sincerității unui asemenea comportament.
O zi de ședință frustrantă și decizii majore pentru infrastructură
Deși lista proiectelor era de 35 de inițiative, ritmul lent al dezbaterilor a făcut ca, după cinci ore, doar patru să fie votate. Între acestea, cel mai discutat a fost măsura „Nu primești, nu plătești”, propusă de Daniel Băluță. Aceasta viza reducerea facturilor la energie termică pentru bucureștenii din cauza livrării sub parametri contractuali, ca răspuns la nemulțumirile celor care refuză plata unor facturi nejustificat de mari, chiar dacă caloriferele rămân reci. Proiectul a trecut cu 40 de voturi pentru și 12 abțineri, dând semnalul că problemele legate de serviciile publice au început să primească atenție politică.
De asemenea, forul a aprobat exproprieri de circa 15 milioane de euro pentru lărgirea bulevardului Dimitrie Pompeiu, una dintre cele mai circulate artere din nordul orașului, și a avizat proiecte de consolidare și reabilitare pentru pasaje și poduri importante, precum Lujerului sau Bucur Obor. În acest cocktail de măsuri, vizibil a fost compromisul între nevoia de infrastructură modernizată și tensiunile partidelor.
Chiar dacă ședința s-a încheiat după mai bine de șase ore, cu doar o parte din proiecte deblocate, aceste decizii vor modela, cel puțin în următoarele luni, cursul administrativ al capitalei. Rămâne de văzut dacă majoritatea fragilă formată va putea face față provocărilor momentului, într-un climat politic tot mai polarizat și în continuă schimbare.
