Un proiect de lege controversat privind justiția penală, denumit „SURE”, stârnește dezbateri aprinse în Franța, cu profesioniștii din domeniul juridic exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul acestuia asupra drepturilor cetățenilor și funcționării sistemului de justiție. Proiectul de lege, inițiat de Ministerul Justiției, urmează să fie examinat de Senat în aprilie. Acesta introduce o procedură de „judecare a crimelor recunoscute”, echivalată de critici cu un „pledează-vinovat” penal.
Justiție la „rabais”: Un Sistem Sub Presiune
Concret, proiectul de lege permite unui acuzat să accepte o pedeapsă propusă de un procuror în cadrul unei audieri închise, eventual prin videoconferință. Astfel, fără dezbateri contradictorii, audieri de martori sau experți, o persoană ar putea fi condamnată la închisoare de până la treizeci de ani. Criticii, inclusiv avocați și magistrați, argumentează că o astfel de abordare ar putea compromite garantarea unui proces echitabil. Aceștia subliniază că procesul penal are o funcție importantă pentru ca cercetările să colecteze probe, dar și pentru ca autorii și victimele să fie ascultate.
Proiectul de lege este criticat pentru potențialul de a genera erori judiciare. Unul dintre principalele puncte de controversă este riscul șantajului, având în vedere asimetria de putere dintre acuzat și magistrat. De asemenea, se subliniază că noua procedură ar putea accentua inegalitățile în justiție, persoanele cu resurse financiare limitate fiind mai vulnerabile la acceptarea unor pedepse grele. Victimele din medii sociale fragile ar fi expuse presiunii unei justiții rapide și silențioase, fără posibilitatea de a se opune eficient.
Victimele și Juriul, Subminate
Reprezentanții profesioniștilor din justiție consideră că proiectul de lege ignoră funcția pedagogică a procesului penal și efectul cathartic pentru victime, în special în cazurile în care faptele sunt recunoscute. Sistemul actual al proceselor penale, cu excluderea cetățenilor din instanțe, este criticat. Din 2023, violurile sunt judecate de curțile criminale departamentale fără juriu. Reforma propusă ar putea să îndepărteze și mai mult cetățenii de actul de justiție.
Pentru victime, proiectul de lege ridică problema unui compromis inacceptabil: așteptarea anilor pentru un proces sau acceptarea unui „pledează-vinovat” rapid, fără timpul necesar pentru înțelegerea faptelor și ascultarea experienței lor. Mai mult, prin extinderea competenței curților criminale departamentale, proiectul de lege consolidează dispariția juriului cetățenesc. De asemenea, se prevede limitarea dreptului părților la Curtea de Asize, acestea putând cita doar doi martori, spre deosebire de cinci în prezent.
Mobilizare și Rezistență
Avocați și magistrați, uniți în opoziție, fac apel la retragerea imediată a proiectului de lege, considerând că acesta subordonează justiția penală unei logici administrative. Ei solicită o justiție care să aibă sens pentru cetățeni. O zi de mobilizare interprofesională va avea loc pe 13 aprilie, cu adunări în fața tribunalelor judiciare și a Senatului.
Sursa: Syndicat-magistrature.fr
