Conform Digi24: Inșelătoriile online capătă forme din ce în ce mai sofisticate, iar autoritățile se confruntă cu dificultăți majore în identificarea și tragerea la răspundere a infractorilor, în special din cauza barierelor tehnice. Astfel, prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protecție împotriva acestor fraude. Digi24.ro a analizat documente care confirmă clasarea a 15 dosare penale în care mai mulți români au reclamat că au fost înșelați în mediul online, prin diverse scheme.
Metodele utilizate variază, incluzând promisiuni de investiții profitabile pe platforme false, solicitări de date bancare sub pretextul unor încasări pe platforme de vânzare online sau apeluri telefonice de la presupuși reprezentanți ai unor instituții cu scopul de a obține date personale sau de a muta bani din conturi. Aceste escrocherii duc adesea la pierderi financiare semnificative pentru victime.
Printre exemplele recente se numără mesajele SMS care anunță amenzi de circulație false, cu linkuri malițioase pentru plată, sau apelurile telefonice de la pretinși reprezentanți ai Băncii Naționale a României, care încercau să convingă persoanele să își mute economiile în conturi de „siguranță”. Aceste practici continuă să se multiplice, noi metode apărând pe măsură ce cele vechi sunt identificate.
Dificultăți în identificarea autorilor
Clasarea a 15 dosare penale analizate de Digi24.ro, confirmate de instanțe în perioada mai-iunie 2026, subliniază provocările cu care se confruntă autoritățile. Doar în două cazuri, victimele și-au recuperat prejudiciul, datorită raportării rapide a tranzacțiilor frauduloase către bănci, înainte ca infractorii să reușească să retragă fondurile.
În majoritatea dosarelor, autoritățile nu au reușit să stabilească identitatea autorilor, invocând lipsa unor date concrete, dincolo de o adresă IP sau un nume de cont. Adesea, în ordonanțele de clasare se menționează că „nu s-au putut obține date concrete care să conducă la identificarea autorilor”, iar eforturile investigative suplimentare nu ar justifica utilizarea resurselor judiciare.
Argumentele invocate pentru clasarea dosarelor includ utilizarea unor metode de operare cunoscute, pentru care există campanii de informare publică, prejudicii materiale nu foarte ridicate în raport cu eforturile de investigare, precum și lipsa de diligență a persoanei vătămate sau dificultatea identificării autorului din cauza tranzacțiilor către portofele digitale de criptomonede sau adrese IP din alte țări, cum ar fi Thailanda.
Sfaturi pentru prevenție
Deși raportarea fraudelor este esențială pentru o eventuală recuperare a prejudiciului, prevenția rămâne principalul scut împotriva înșelătoriilor online. În cazul platformelor de investiții suspecte, utilizatorii pot consulta lista „alerte investitori” publicată de Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF), care conține entitățile neautorizate. O simplă căutare pe internet despre denumirea platformei poate dezvălui informații relevante.
Experții și autoritățile recomandă prudență sporită: nu divulgați informații personale sensibile prin telefon, verificați întotdeauna autenticitatea apelurilor telefonice de la instituții publice sunând înapoi la numere oficiale, nu accesați linkuri suspecte primite prin SMS sau email și verificați cu atenție adresele site-urilor web. De asemenea, este crucial să nu introduceți date personale sau bancare pe site-uri necunoscute și să tratați cu scepticism reclamele care promit câștiguri rapide sau garantate.
Sursa: Digi24
