Conform Mediafax: Achizițiile HoReCa: De ce prețul mic nu înseamnă întotdeauna economie
În industria HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Catering), costul total al deținerii (TCO) este un factor crucial în deciziile de achiziție, mai ales când vine vorba de ambalaje. Deși prețul unitar poate părea atrăgător la prima vedere, analizele arată că alți factori, precum stocurile, termenele de livrare și conformitatea cu legislația, pot influența semnificativ costurile finale. O abordare bazată exclusiv pe prețul cel mai mic poate duce la pierderi ascunse și la o funcționare ineficientă a afacerii.
Capcanele prețurilor mici în achiziții
Un exemplu concret ilustrează această problemă: paharele de carton. Un furnizor poate oferi pahare cu 0,11 lei/bucată, în timp ce altul cere 0,14 lei/bucată. Cu toate acestea, dacă primul furnizor are termene de livrare lungi, stocuri variabile și impune comenzi minime mari, diferența de preț devine rapid neglijabilă. Riscuri precum întreruperile de stoc și costurile asociate pot depăși economiile inițiale.
Impactul financiar al rupturilor de stoc este major. În cazul unei pizzerii cu sute de comenzi pe zi, lipsa cutiilor de pizza poate însemna pierderi semnificative. Rupturile de stoc pot rezulta din cantitățile minime mari impuse de furnizori, termenele de livrare variabile sau lipsa stocului fizic la furnizor. Furnizorii care asigură stoc permanent și termene de livrare predictibile elimină aceste riscuri.
Costurile ascunse și importanța evaluării TCO
Dincolo de stocuri, alte aspecte pot afecta costurile reale. Deteriorarea în timpul transportului, de exemplu, poate duce la pierderi semnificative, anulând orice avantaj de preț. Schimbarea furnizorilor implică costuri suplimentare, precum testarea produselor și timpul alocat gestionării procesului. De asemenea, neconformitatea cu legislația, cum este Directiva europeană privind produsele de plastic de unică folosință, poate genera amenzi.
Un calcul simplu al TCO, care include prețul unitar, costurile de transport, probabilitatea de întrerupere a stocului și timpul alocat reaprovizionării, poate schimba perspectiva. Pentru un restaurant mediu cu livrare, diferența dintre un furnizor cu livrare garantată în 24 de ore și unul cu un preț mai mic, dar timp de livrare mai lung, poate fi de sute de lei pe lună.
Pentru a evalua corect un furnizor, este esențial să se pună întrebări specifice: Are stoc permanent pe referința dorită? Care este termenul mediu real de livrare? Sunt posibile comenzi de urgență sub cantitatea minimă standard? Produsele sunt conforme cu Directiva SUP? Furnizorii care răspund clar la aceste întrebări oferă predictibilitate operațională. Platformele specializate în furnizarea de ambalaje HoReCa construiesc oferta pe baza stocului permanent și a timpului de livrare garantat.
Sursa: Mediafax
