Traficul comercial la punctele de frontieră din Canada s-a mutat spre nord, schimbând dinamicile tradiționale
Traficul de camioane comerciale pe cea mai aglomerată rută de tranzit din Canada a înregistrat o schimbare semnificativă, în condițiile creșterii tarifelor la Podul Ambassador, ceea ce a condus fluxul de mărfuri spre podul Blue Water, situat în Sarnia, Ontario. Pentru prima dată în decenii, această zonă a devenit cel mai aglomerat punct de trecere pentru traficul comercial între Canada și SUA, depășindu-l pe tradiționalul Windsor.
Alexandre Gauthier, reprezentant al FBCL, compania de stat care administrează mai multe puncte de frontieră, a confirmat această tendință, subliniind că volumul de trafic comercial pe Blue Water a depășit toate celelalte puncte internaționale de trecere din regiune. Datele arată că, pentru fiecare lună în 2025, 2,1 milioane de camioane au trecut prin Sarnia, față de aproximativ 1,9 milioane la Windsor, trendul sud-corelat continuând și în primul trimestru al anului 2026.
Taxele de trecere modfică rutele comerciale
Tarifele percepute pentru trecerea camioanelor comerciale la Podul Ambassador sunt cele mai mari din regiune, ajungând până la 27 de dolari per axă. În comparație, tarifele pentru podul Blue Water sunt de aproximativ 7 dolari per axă, iar pentru podul Gordie Howe, încă în construcție, se estimează o taxă de 12 dolari per axă odată deschis.
Această diferență de costuri a destabilizat traseul tradițional și a sporit fluxul de mărfuri spre nord, în condițiile în care companiile caută cele mai eficiente și mai ieftine rute pentru continuarea traficului. Variantele mai costisitoare, precum Podul Ambassador, au devenit mai puțin atractive pentru transportatori, ceea ce a dus la o schimbare notabilă în modelul de trafic.
Stephen Laskowski, președintele Asociației Transportatorilor din Canada, a explicat că această poziție de monopol temporar a podului Blue Water a fost influențată direct de diferența de tarife, iar această situație a evidențiat sensibilitatea firmei față de costuri. El a subliniat că, deși Podul Gordie Howe ar urma să devină o alternativă modernizată pentru traficul între Detroit și Windsor, întârzierile de deschidere și costurile suplimentare au complicat planurile de dezvoltare.
Întârzierea deschiderii și impactul asupra bugetului
Construcția Podului Gordie Howe, proiect strategic pentru facilitarea traficului între Canada și SUA, a fost penalizată de întârzieri repetate, iar oficialii nu au stabilit încă o dată certă de deschidere. Anterior, s-a anunțat că va fi finalizat în această primăvară, însă problemele birocratice și financiare au împins mustrul peste bugetul inițial de 5,4 miliarde de dolari, ajungând la circa 6,1 miliarde.
Efectele acestor întârzieri se resimt economic, fiind estimate pierderi de până la 7 milioane de dolari SUA pe săptămână, din cauza amânărilor în deschiderea oficială. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că, în ciuda promisiunilor publice, modelul de parteneriat public-privat utilizat pentru finanțarea proiectului a fost supus criticilor.
Matti Siemiatycki, de la Universitatea din Toronto, a comentat că modelul P3, deși popular în anii anteriori pentru că promitea respectarea termenelor și bugetului, s-a dovedit a fi problematic de-a lungul timpului. El a explicat că în practică, responsabilitatea de a gestiona riscurile rămâne adesea în sarcina guvernelor, chiar dacă inițial sunt transferate către companii private.
Pentru moment, datele oficiale indică o deschidere a Podului Gordie Howe în vara acestui an, dar contextul politică și administrativ rămâne încă incert, iar impactul întârzierilor continuă să fie resimțit în plan economic și logistic. Astfel, întârzierea finalizării proiectului a generat costuri suplimentare și a complicat planurile de modernizare și de descongestionare a rutelor de tranzit între cele două țări.
Sursa: Cbc.ca
