Autoritățile române și europene încep să pună sub lupă proiectele de modernizare a Gării de Nord, una dintre cele mai importante și aglomerate stații feroviare din București. Deși investițiile în reabilitare ar fi trebuit să fie un exemplu de modernizare și eficientizare a infrastructurii naționale, stadiul actual indică întârzieri semnificative și proceduri birocratice complicate, iar cazul a ajuns sub lupa Parchetului European.
Lucrările de modernizare, în suspensie din cauza controalelor
Deși demararea oficială a constructoriilor era programată încă din 2024, șantierul de la gara centrală a fost de mult pe pauză. Licitațiile pentru realizarea studiului de fezabilitate începuseră în 2019, iar contractul pentru proiectare și execuție fusese atribuit în 2023, după contestări și blocaje birocratice. În prezent, nimic nu atestă că lucrările au fost efectiv începute, iar fondurile europene care urmau să finanțeze proiectul stagnează, generând îngrijorări serioase la nivel european.
Parchetul European a lansat o anchetă pentru a analiza motivele pentru care reabilitarea nu a avansat, fiind vizată atât legalitatea procesului de licitație, cât și posibilele nereguli în gestionarea fondurilor. Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, confirmă controale active la șantier și precizează că „avem un control de la EPPO acolo, nu aș vrea să mă pronunț.” El adaugă că, odată cu finalizarea anchetei, va fi trimis și corpul de control din partea ministerului, dacă situația o va impune.
Această stagnare nu doar că afectează planurile de modernizare, dar ridică semne de întrebare asupra managementului proiectului și a implicațiilor posibilelor intenții de blocare sau tergiversare a investiției majore, ce trebuia să aducă garăi o față nouă, sigură și prietenoasă călătorilor.
Planurile și frame-ul proiectului: un echilibru între modernizare și conservatorism arhitectural
CFR, compania de infrastructură feroviară, a anunțat la începutul anului 2026 detalii despre pașii următori ai proiectului, inclusiv cronologia estimată. Prima etapă, preconizată inițial pentru începutul anului 2024, prevedea finalizarea lucrărilor până în 2029, un efort de aproape șase ani pentru consolidarea structurii și modernizarea interioarelor clădirii.
Obiectivul declarat de CFR este de a transforma Gara de Nord într-o stație modernă, sigură și prietenoasă, păstrând în același timp eleganța arhitecturală a clădirii de odinioară. Valoarea totală a proiectului se ridică la aproape 100 de milioane de euro, fiind finanțată din fonduri externe nerambursabile din cadrul Programului de Transport 2021–2027, precum și din bugetul de stat. În această fază, studiile de fezabilitate sunt în ultimul stadiu, iar etapa următoare vizează implementarea efectivă a lucrărilor de consolidare și modernizare.
Întârzieri în fața unei necesități vitale pentru infrastructura națională
Contextul este clar: Gara de Nord, ca poartă de intrare în București și, implicit, în țară, are nevoie de o reabilitare urgentă pentru a ține pasul cu cerințele moderne și pentru a asigura confortul și siguranța pasagerilor. Întârzierea proiectului are, însă, consecințe directe asupra funcționării eficiente a rețelei feroviare și asupra încrederii în relația statului cu finanțările europene.
Pe fondul acestor probleme, perspectivele rămân incertitudinea privind finalizarea lucrărilor și modul în care va fi gestionată această situație de blocaj. Autoritățile promiteau inițial un proces transparent și rapid, dar realitatea indică o perioadă de incertitudine prelungită. În timp ce investitorii și călătorii așteaptă cu răbdare, autoritățile se află în postura de a explica, la nivel oficial, motivul pentru care proiectul a fost atât de mult întârziat și dacă și când va putea fi finalizat conform planurilor inițiale.
În absența unor soluții concrete, întrebările cu privire la managementul și integritatea licitațiilor vor continua să planeze asupra proiectului, iar viitorul Gării de Nord depinde, până la urmă, de rezultatele anchetelor și hotărârea de a acționa decisiv pentru redresarea situației.
