România va trece din nou la ora de vară în acest weekend, în noaptea dintre 28 și 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Așa cum se întâmplă în fiecare an, această modificare are scopul de a profita mai bine de lumina naturală, alegând seri mai lungi și mai luminoase. Însă, schimbarea poate avea efecte asupra somnului și a ritmului biologic al populației.
Trecerea la ora de vară va fi aplicată până în ultima duminică din octombrie, când ceasurile vor fi întoarse cu o oră, conform tradiției în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. Pentru anul 2026, această dată va fi, ca de obicei, ultima duminică din lună, adică 26 octombrie.
Impactul asupra sănătății și recomandări pentru adaptare
Pentru specialiștii în medicină, schimbarea orei reprezintă o provocare pentru organism. „Trecerea la ora de vară poate fi resimțită mai dificil decât revenirea la ora de iarnă, pentru că presupune pierderea unei ore de somn”, explică Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog și expert în somnologie, pentru Digi24.ro. Așa se explică apariția oboselii, a dificultăților de concentrare și a problemelor în a trezi mai devreme, odată cu reluarea rutinei zilnice.
Chiar și o oră de pierdere a somnului poate influența ceasul biologic intern, responsabil de reglarea ciclului somn-veghe, cunoscut drept ritm circadian. Pentru cei care resimt mai greu această schimbare, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn. În zilele premergătoare trecerii, ar fi indicat să se meargă la culcare cu 10-15 minute mai devreme, pentru a facilita acomodarea. Menținerea unei rutine constante și a unei igiene adecvate a somnului este, de asemenea, crucială.
Expunerea la lumină naturală pe parcursul zilei poate sprijini organismul în adaptarea la noul ritm și reduce efectele negative ale trecerii. În cazul în care somnul continuă să fie afectat, se recomandă scurte perioade de odihnă pe timpul zilei, de circa 20 de minute, pentru refacerea nivelului de energie, a adăugat medicul Lungu.
Motivele istorice și controversele actuale asupra schimbării orei
Originea acestei practici datează încă din secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin sugera utilizarea eficientă a luminii naturale pentru reducerea consumului de energie. În exprimarea modernă, prima propunere de a adopta ora de vară a venit în anul 1907, de britanicul William Willett. Însă, implementarea practică a acesteia s-a făcut abia în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a combustibilului, fiind adoptată de Germania și Austria-Ungaria.
După conflictele mondiale, sistemul a fost abandona și reluat de mai multe ori, inclusiv în România. Prima dată în 1917, apoi în anii ’30 și ’40. În 1997, schimbările au fost armonizate cu cele ale Uniunii Europene, pentru a coordona trecerea la ora de vară în toate țările membre.
O dezbatere care durează de ani
De-a lungul timpului, eficiența acestei măsuri a fost contestată tot mai vehement. În ultimii ani, Uniunea Europeană a discutat serios despre renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă fără a ajunge la un compromis comun. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pe această temă și a propus ca statele membre să decidă dacă doresc să rămână permanente la ora standard sau la ora de vară.
Decizia finală rămâne la latitudinea fiecărui stat, iar în actualul context, aproape toate țările europene păstrează mecanismul de ajustare bi-annuală. În România, această practică continuă să fie privită cu preocupare, atât din punct de vedere al sănătății populației, cât și al modului în care influențează ritmul cotidian.
Trecerea la ora de vară, chiar dacă aduce mai multă lumină la sfârșitul zilei, persistă ca un subiect de dezbatere, iar mulți experți subliniază necesitatea unei reflecții mai serioase asupra beneficiilor reale ale acestei schimbări, în contextul unor studii tot mai incriminate în privința efectelor asupra sănătății.
Sursa: Digi24
