Un grup de cercetători a identificat un mecanism cerebral care ar putea explica de ce durerea cronică conduce la depresie pentru unii indivizi, dar nu și pentru alții. Studiul, publicat într-o importantă revistă științifică, sugerează că creierul se adaptează inițial la durerea persistentă, dar schimbări subtile în timp pot înclina acest echilibru către declinul emoțional.
Hipocampul și rolul său crucial
Cercetătorii au descoperit că durerea continuă declanșează schimbări treptate în hipocamp, o regiune cheie a creierului. Aceste modificări par să influențeze dacă o persoană va dezvolta depresie sau va rămâne rezistentă din punct de vedere emoțional. Studiul a implicat imagistica cerebrală extinsă pe oameni, dar și experimente pe animale.
Profesorul Jianfeng Feng de la Universitatea din Warwick, co-autor al studiului, a menționat: „Descoperirile noastre sugerează că hipocampul acționează ca un centru de control care ajută creierul să regleze răspunsurile emoționale la durerea pe termen lung. Depresia nu este inevitabilă, depinde de modul în care acest sistem răspunde în timp.”
Adaptare și schimbare în timp
Pentru a explora acest fenomen, cercetătorii au analizat scanări cerebrale din baze de date ample, inclusiv UK Biobank. Persoanele cu durere cronică, care nu au dezvoltat depresie, au prezentat un volum mai mare al hipocampului și o activitate mai ridicată în această regiune. De asemenea, au obținut rezultate mai bune la anumite teste de învățare și memorie, sugerând o adaptare inițială a creierului la durerea continuă.
În schimb, cei afectați atât de durere cronică, cât și de depresie, au prezentat un volum redus al hipocampului, activitate perturbată și performanțe cognitive mai slabe. Datele au indicat că aceste diferențe apar treptat, nu brusc.
Inflamația, un punct critic
Experimentele pe modele animale cu durere neuropată cronică au relevat o progresie în mai multe etape. La început a apărut o sensibilitate crescută la durere, urmată de comportament de tip anxios și, în cele din urmă, de simptome asemănătoare depresiei.
Aceste schimbări au fost legate de modificări treptate în structura și funcția hipocampului, arătând cum durerea pe termen lung poate remodela circuitele cerebrale care reglează emoțiile. Girusul dentat, o regiune mică din hipocamp, a apărut ca un punct critic de control. În fazele timpurii ale durerii cronice, neuronii nou formați aici au devenit foarte activi, sugerând o încercare a creierului de a se adapta la stresul continuu. Ulterior, celulele imunitare din creier, microgliile, au devenit hiperactive. Reducerea acestei activități anormale a microgliilor la modelele animale a îmbunătățit simptomele depresive.
Durerea cronică afectează peste 20% dintre adulții din întreaga lume.
