Guvernul federal neagă colapsul economic, dar recunoaște dificultățile Autoritățile de la Abuja susțin că Nigeria nu se confruntă cu un colaps economic, ci trece printr-un proces dificil de ajustare menit să corecteze problemele structurale de lungă durată ale economiei

Ajustări Dureroase, Dar Necesare

Directorul General al Biroului de Buget al Federației, Dr. Tanimu Yakubu, a emis o declarație în care recunoaște dificultățile cu care se confruntă cetățenii nigerieni. El asigură însă că ajustările în curs de desfășurare dau rezultate pozitive. Yakubu a subliniat că „greutățile actuale, deși incontestabile, reflectă un proces deliberat de corectare a dezechilibrelor structurale care au persistat ani de zile”. Oficialul a adăugat că „suferința este evidentă, dar nu trebuie confundată cu o eșecul sistemic”.

Yakubu a explicat că o țară aflată în pragul colapsului economic real nu ar întreprinde reforme importante, cum ar fi unificarea cursurilor de schimb valutar, reconstrucția rezervelor valutare, recâștigarea accesului la piețele internaționale de capital sau îmbunătățirea finanțelor guvernamentale. Potrivit acestuia, Nigeria face progrese în aceste domenii, în pofida provocărilor existente.

Schimbări Economice și Perspective

Oficialul a menționat că, timp de ani de zile, Nigeria a funcționat cu un sistem economic care părea stabil la suprafață, dar era slăbit de ineficiențe profunde. Acestea includeau subvențiile la combustibil, multiplele ferestre de schimb valutar și cheltuielile guvernamentale mari, care încurajau obținerea de profituri prin arbitraj, mai degrabă decât prin producție reală.

Yakubu a menționat că aceste politici au beneficiat în mare parte un segment mic al populației, plasând în același timp costuri ascunse asupra economiei în ansamblu. Eliminarea lor a scos la iveală costul real al funcționării sistemului, ducând la prețuri mai mari, dar și la îmbunătățirea transparenței și la restabilirea încrederii în gestionarea economică.

În ceea ce privește finanțele guvernamentale, Yakubu a subliniat că datele recente indică o îmbunătățire în urma eliminării subvenției la combustibil, veniturile distribuite în cadrul Contului Federației crescând cu peste 40%. El a atribuit acest lucru practicilor de remitere mai bune și reducerii pierderilor.

Datoria publică a Nigeriei rămâne sub 30% din Produsul Intern Brut, ceea ce este considerat moderat în comparație cu alte economii emergente. Rezervele externe au crescut la peste 40 de miliarde de dolari, conform datelor Băncii Centrale a Nigeriei. La nivel de stat, veniturile mai mari ajută guvernele să își îndeplinească mai regulat obligațiile salariale, unele state introducând ajustări pentru a atenua efectul creșterii prețurilor.

Directorul Biroului de Buget a identificat inflația ca fiind cea mai imediată provocare cu care se confruntă țara, legând-o de schimbările cursurilor de schimb, costurile mai mari ale energiei și constrângerile de aprovizionare de lungă durată. El a menționat, totuși, că experiența globală arată că astfel de presiuni inflaționiste sunt adesea temporare atunci când reformele sunt susținute. Yakubu a concluzionat că „riscul cel mai mare nu constă în reformă în sine, ci în inconsecvența sau anularea politicilor”.