Academicianul Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal, atrage atenția asupra necesității continuării consolidării fiscale în contextul noilor șocuri energetice. Acesta a subliniat importanța de a nu compromite eforturile de reducere a deficitului bugetar, chiar și în fața noilor provocări economice. Declarațiile sale au fost făcute cu ocazia prezentării celei de-a 21-a ediții a raportului Monitorului Convergenței România – Zona Euro, intitulat „Un nou șoc energetic”.
Prioritatea: consolidarea bugetară
Daianu a evidențiat că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta stabilită în revizuirea din noiembrie 2025. Deficitul a fost de 7,65% din PIB, comparativ cu ținta de 8,4% din PIB. Această performanță a fost, potrivit expertului, rezultatul restructurării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), al cheltuielilor mai mici cu dobânzile și cu personalul, precum și al creșterii anumitor venituri bugetare. Guvernul vizează un deficit de 6,2% din PIB pentru acest an.
Academicianul a subliniat necesitatea de a evita introducerea de noi taxe sau impozite suplimentare, în afara celor deja incluse în pachetele de politici publice. De asemenea, Daianu a punctat că măsurile de răspuns la noile șocuri energetice nu trebuie să afecteze consolidarea fiscală. Consolidarea fiscală este crucială pentru menținerea sub control a datoriei publice, care se situează în prezent la aproximativ 60% din PIB, în creștere față de 39% în 2019.
Măsuri de protecție și taxe suplimentare
În documentul prezentat, Daianu susține continuarea plafonării tarifelor la gaze pentru anul 2026 și extinderea plafonării adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de bază. Intervenția statului pentru atenuarea impactului războiului din Orientul Mijlociu ar trebui să respecte anumite repere: consolidarea fiscală nu trebuie pusă în pericol, sectoarele cheie ale economiei (agricultura și transporturile) trebuie sprijinite, asistența trebuie să fie temporară, iar câștigurile statului din creșterea prețurilor la energie ar trebui folosite pentru a compensa persoanele vulnerabile.
Un alt aspect important menționat de Daianu este taxarea suplimentară a companiilor care înregistrează profituri excepționale ca urmare a creșterii prețurilor la energie. Această măsură ar putea aduce venituri suplimentare la buget și ar contribui la echilibrarea finanțelor publice.
Perspectivele deficitului bugetar
Daianu consideră că este esențială abordarea problemei deficitului public după anul 2026. Capacitatea de a continua reducerea acestuia, prin consolidare fiscală, este crucială. Dacă se reușește reducerea substanțială a decalajului de TVA și a celui de impozit pe profit, împreună cu alte măsuri de control al cheltuielilor publice raportate la dinamica PIB-ului nominal, deficitul ar putea scădea sub 4% din PIB în câțiva ani.
Președintele Consiliului Fiscal a subliniat importanța consolidării fiscale pentru îmbunătățirea ratingului de țară al României. Menținerea deficitului la aproximativ 6% din PIB în următorii ani ar face improbabilă o îmbunătățire a ratingului actual. Mai mult, acesta s-ar putea chiar deteriora dacă datoria publică nu este stabilizată. Comparațiile cu alte state din UE, care au o datorie publică semnificativ mai mare, trebuie să ia în considerare dimensiunea economiei, forța industrială, bunăstarea națională, competitivitatea și nivelul veniturilor bugetare.
În prezentarea raportului, Daianu a insistat asupra faptului că România trebuie să mențină cursul consolidării fiscale.
