Uniunea Europeană ar putea debloca un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în următoarele 24 de ore, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate. Anunțul vine în contextul unei reuniuni a miniștrilor de externe din statele membre, care au discutat despre sprijinul continuu pentru Ucraina și despre sancțiunile împotriva Rusiei.
Un „nou impuls” post-alegeri
Kaja Kallas a menționat că, după alegerile din Ungaria, există un „nou impuls” în ceea ce privește deblocarea fondurilor pentru Ucraina. Miniștrii au cerut accelerarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și reevaluarea unor decizii anterioare privind Ucraina. Kallas a subliniat, de asemenea, că Rusia nu a respectat armistițiul de Paște ortodox și chiar și-a intensificat atacurile asupra civililor ucraineni.
Misiunea Uniunii Europene de Asistență Militară (EUMAM) a instruit peste 90.000 de soldați ucraineni. Miniștrii au sprijinit, de asemenea, avansarea celui de-al patrulea pilon al garanțiilor europene de securitate pentru Ucraina. Acesta se concentrează pe reforma sectorului de apărare, amenințările hibride și cibernetice, dar și pe sprijinul veteranilor.
Sancțiuni și dezinformare
Oficialii au aprobat sancțiuni suplimentare împotriva celor responsabili de campaniile de dezinformare în cadrul Uniunii Europene. Au fost prelungite măsurile împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. Discuțiile despre relația dintre Uniunea Europeană și Israel au continuat, fără a se ajunge la un consens.
Miniștrii au mai abordat și alte subiecte, precum situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Africa. Reuniunea de la Luxemburg a arătat că dosarul ucrainean rămâne o prioritate majoră pentru miniștrii de externe ai UE. Kaja Kallas a accentuat nevoia de a accelera atât instrumentele de sprijin pentru Ucraina, cât și deciziile privind sancțiunile.
Poziția față de Israel
În ceea ce privește relația cu Israelul, Kaja Kallas a menționat că unele state membre au propus suspendarea totală sau parțială a acordului de asociere, dar nu a existat un sprijin majoritar pentru o astfel de decizie. Astfel, suspendarea nu a fost posibilă. Miniștrii au discutat, de asemenea, despre Liban, Iran, Gaza și Cisiordania.
Pe fondul discuțiilor privind conflictul din Israel, au fost abordate și alte crize regionale. Printre acestea s-au numărat Siria, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Sudan. Kaja Kallas a anunțat instituirea unei noi misiuni civile a UE pentru Armenia, menită să consolideze reziliența țării în fața dezinformării și a atacurilor cibernetice.
Sursa: Economistul.ro
