Ungaria rămâne în mare parte dependentă de combustibili fosili ruși, ignorând recomandările Uniunii Europene
Ungaria se diferențiază în rândul statelor membre ale Uniunii Europene prin refuzul major de a renunța la importurile de energie provenite din Rusia. În ciuda presiunilor din partea Bruxelles-ului, guvernul de la Budapesta continuă să își asigure necesarul energetic din surse rusești, în special din petrol și gaze naturale. Această poziție demonstrează o strategie diferită, bazată pe relațiile istorice și interesele economice ale țării.
Pentru Ungaria, dependenta energetică de Rusia este profund înrădăcinată. Țara se bazează în mare măsură pe petrolul livrat prin conducta Druzhba, care leagă Rusia de Europa de Est, și pe gazul natural introdus prin conducta TurkStream, ce traversează Marea Neagră și alimentează majoritatea consumului intern. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 65% din consumul de gaze și peste 80% din importul de petrol provin din Rusia, ceea ce face reducerea acestei dependențe o provocare majoră pentru Budapesta.
Relațiile bilaterale cu Statele Unite și alternativele energetice
În același timp, Ungaria își reafirmă disponibilitatea de a extinde colaborările cu Statele Unite în domeniul energetic. Recent, premierul VIKTOR ORBÁN a anunțat public intenția de a crește achizițiile de LNG (gaz natural lichefiat) de la companii americane, ca parte a unei politici de diversificare a surselor de energie. În plus, discuțiile privind posibilitatea de a achiziționa tehnologie nucleară și combustibil nucleat de la SUA au fost intensificate în ultimele luni.
Această abordare vizează, pe de o parte, reducerea dependenței de gazul rusesc, iar pe de altă parte, consolidarea poziției Ungariei în cadrul strategiei de securitate energetică. În condițiile în care tensionările dintre Rusia și Occident continuă, Budapesta încearcă să își garanteze surse alternative, chiar dacă refuză să riște în totalitate o ieșire din relațiile comerciale cu Moscova.
„Negocierile pentru livrări sporite de LNG și pentru tehnologii nucleare americane sunt în curs de finalizare, urmând ca în următoarele luni să fie anunțate acorduri concrete,” a afirmat o sursă oficială guvernamentală. În același timp, oficialii ungari subliniază că prioritizarea energetică a țării trebuie să țină cont de propriile nevoi și de siguranța națională, chiar dacă această poziție exclude aderarea rapidă la obiectivele de decarbonizare promovate de UE.
Provocări legate de inflexibilitatea energetică a Ungariei
Aspectele legate de infrastructură și de lipsa unor alternative viabile pentru energia rusească complică procesul de diversificare a surselor de energie pentru Ungaria. De exemplu, construirea unor terminale de LNG sau de noi conducte necesită investiții mari și timp, iar acest lucru limitează posibilitatea de a diminua rapid importurile din Rusia.
De asemenea, blocajele politice și economice din cadrul Uniunii Europene, precum și discuțiile legate de sancțiuni, creează un mediu dificil pentru implementarea unor măsuri de reducere a dependenței în timp scurt. În plus, oficiali ungari afirmă că trebuie să mențină o relație stabilă cu Moscova pentru a asigura continuitatea energetică, chiar dacă aceasta implică anumite riscuri legate de imaginea țării în contextul politic european.
Luna martie 2023 a fost marcată de discuții intense între liderii europeni și Budapesta, însă decizia finală a guvernului maghiar a fost de a continua importurile, dar și de a explora opțiuni de diversificare. În această situație, Ungaria pare să prioritizeze interesele economice și de securitate națională, fiind una dintre puținele țări din UE care a refuzat să se alinieze în totalitate inițiativelor de reducere a dependenței de Rusia în domeniul energetic.
Președinția europeană de la începutul anului 2023 a încercat să coordoneze măsuri comune pentru diminuarea influenței energetice a Rusiei, dar atitudinea Ungariei arată că, pentru Budapesta, autonomia energetică și relațiile bilaterale cu Washington rămân principalele strategii de adoptat în acest context dificil. Într-un moment în care criza energetică europeană continuă, situația Ungariei evidențiază complexitatea balansului între interesele economice, prioritățile securității naționale și politicile europene de tranziție către o energie mai verde.
Sursa: BBC
