Jane Fonda, o figură emblematică a activismului și artei, a participat vineri la un miting de protest în fața centrului de cultură Kennedy din Washington, pentru a avertiza asupra amenințărilor la adresa libertății de exprimare în Statele Unite. Actrița, însoțită de cântăreți, scriitori și jurnaliști, a făcut apel la americani să „îndrăznească să tacă mai puțin” și să „se ridice împotriva autoritarismului”, într-un eveniment organizat de Comitetul pentru Prima Amendament, o inițiativă relansată de Fonda anul trecut.
Reacția autorităților: artistul și cultura sub asediu
Mitingul s-a desfășurat într-o zi ploioasă, dar plină de emoție, pe scena modestă a centrului Kennedy, în contextul în care administrația Donald Trump a preluat controlul asupra complexului artistic, încercând să-l reconfigureze după propriile preferințe ideologice. Trump a anunțat că va închide centrul pentru doi ani pentru renovări, dar, în realitate, măsura a venit cu taieri bugetare și concedieri.
Fonda a criticat dur decizia, afirmând: „Această căpetenie a artei a devenit un simbol al ceea ce se întâmplă. În loc să fie un loc al libertății și diversității, a fost efectiv etichetată și cenzurată, pentru că artiștii refuză să se supună presiunilor ideologice”. În timp ce compania se pregătește pentru închiderea temporară, actrița a comparat situația cu epoca lui Nero, întrebând ironic: „Ce va face? Va construi o nouă sală de dans pentru a) dansa și a) juca la vioară în timp ce țara arde?”.
Fonda a amintit de activitatea sa de activism, în special de relansarea Comitetului pentru Prima Amendament, care urmărește să contracareze cenzura și să apere libertatea de exprimare. „Este momentul să ieșim din tăcere și să arătăm că furia și frica pot fi înlocuite cu curaj și voce”, a spus ea, accentuând pericolul pe care această „tăcere impusă” îl reprezintă pentru democrație.
Cuvinte dure pentru presa și cultura americane
Evenimentul a atras atenția asupra amplificării represiunii asupra mass-media și culturii. Jurnaliști ca Joy Reid și Jim Acosta au oferit un tablou sumbru, vorbind despre un spațiu media controlat de interese politice și corporatiste. Reid a afirmat fără echivoc: „Trăim într-o autocratie și media devine tot mai timidă, evitând să spună adevărul”. Ea a adăugat: „Dacă ceva seamănă cu un regim, dacă funcționează ca un regim, dacă simbolurile și instituțiile sunt manipulate pentru a-l susține, atunci da, este un regim”.
Printre critici s-au numărat și reprezentanți ai industriei de divertisment, precum Jessica González de la Free Press, care a condamnat fuziunea propusă între Paramount și Warner Brothers, acuzând oligarii de distrugerea diversității și de instaurarea unui bias controlat. „Cei bogați cumpără mass-media pentru a modela opinia publică, în timp ce noi suntem sufocați de informație superficială și de cenzură”.
Lupta pentru libertatea de citit și exprimare
Un subiect arzător a fost și atacul asupra bibliotecilor școlare, unde peste 300 de titluri au fost eliminate în numele „protejării” elevilor. În același timp, contrariul acestei politici a fost subliniat de scriitoarea Ann Patchett, care a spus: „Ce carte poate fi mai periculoasă decât un telefon mobil? Acesta inundă mințile copiilor cu anxietate și gânduri suicidare”.
De asemenea, scenele de protest au fost însuflețite de intervențiile artiștilor, printre care Joan Baez, legendă a protestului și a libertății, ce a declarat că a considerat inițial să returneze premiul de la Kennedy, dar a ales în schimb să-l păstreze și să continue lupta: „Nu voi ceda. Voi lupta până reușim să recuperăm dreptul la libertatea de a vorbi, a ține minte și a cânta”.
Dramatizarea momentului a fost intensificată de o lectură artistică a mărturiei lui Paul Robeson, interpretată de actori precum Billy Porter și Griffin Dunne, care au evocată perioada McCarthyismului, ilustrând pericolul întunecării cenzurii și a represiunii asupra culturii și artei.
Un avertisment și un apel la acțiune, totodată
Suma evenimentelor și discursurilor a fost clară: la fel ca în trecut, libertatea de exprimare și diversitatea culturală se află într-un punct critic. Joan Baez, la finalul spectacolului, și-a exprimat speranța de a nu renunța la semnul distinctiv, în ciuda presiunilor, pentru a menține flacăra activismului vie.
Așadar, mesajul transmis vineri în fața centrului Kennedy a fost că, indiferent de dificultăți, lupta pentru libertățile fundamentale nu trebuie să înceteze. Fonda și cei prezenți au reamintit că artă, cultură și libertatea de exprimare sunt, până la urmă, cele mai importante rotițe ale unei democrații sănătoase și vii.
Sursa: The Guardian
