România se află sub presiunea unui deficit bugetar în creștere, fiind aproape de a rescrie o pagină dificilă a economiei sale. După încheierea anului 2022 cu un deficit de 7,7%, țara a reușit, în doar cinci luni, să reducă această cifră cu aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB, dar eforturile sunt departe de a fi încheiate. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că, dacă nu se vor lua măsuri drastice, riscă să piardă încrederea piețelor internaționale, accesul la finanțare și ratingul de țară, ceea ce ar avea consecințe grave asupra stabilității economice.
Reacția autorităților: declarații dure și evaluări realiste
„Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile”, a atras atenția joi Mugur Isărescu, vorbind despre pericolul unei agravări a situației fiscale. Guvernatorul BNR a explicat că, deși economia a reușit să reducă semnificativ déficitul, acest progres trebuie menținut pentru a evita efecte negative de durată.
El a rememorat perioadele dificile de început ale tranziției, când România a fost forțată să reia relațiile cu Fondul Monetar Internațional pentru a accesa finanțare externă. „N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumuta nimeni, pentru că modalitatea în care fostul regim plătise datoria ne izolase definitiv de lumea internațională și de capitaluri”, a spus Isărescu. Această experiență a marcat o lecție dură, dar necesară, pentru consolidarea finanțelor publice.
Ce spun experții: echilibrul dintre austeritate și creștere
Consilierul guvernatorului, Eugen Rădulescu, susține că reducerea deficitului bugetar aduce după sine o oarecare temperare a creșterii economice. „Înghețarea în termeni nominali a unor venituri se repercutează asupra cererii de consum”, explică Rădulescu, citat într-un articol publicat pe Contributors. În același timp, el subliniază că această situație nu este de natură să producă efecte negative pe termen lung.
„Ea antrenează o scădere a deficitului extern, ceea ce este foarte dezirabil”, adaugă consilierul guvernatorului. Potrivit lui, dacă reducerea consumului este susținută prin creșterea investițiilor, chiar și în condiții de austeritate, există premise pentru o creștere economică sănătoasă în viitor. Măsuri de echilibrare a politicii fiscale sunt, astfel, considerente esențiale pentru strategia economică a țării.
Provocări ale tranziției și importanța reformelor structurale
Transferul de la o economie în ferme de vulnerabilitate către una stabilă și sustenabilă rămâne o provocare majoră pentru autoritățile române. Istoria recentă a indicat că ignorarea misiunii de consolidare fiscală poate avea preț foarte mare.
De la compromisurile făcute în anii de tranziție până la necesitatea de a păstra credibilitatea pe piețele financiare globale, România trebuie să găsească un echilibru delicat. Isărescu amintește de dificultățile reintrării în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, restabilind astfel legăturile cu comunitatea financiară internațională.
Impactul pe termen lung al deciziilor fiscale
Războiul din Ucraina, creșterea dobânzilor la nivel global și incertitudinile politice continuă să influențeze mediul economic intern. În acest context, menținerea unui deficit fiscal sustenabil este crucială pentru stabilitatea macroeconomică.
Se pune astfel accent pe importanța unor politici fiscale responsabile, dar și pe investițiile în domenii care pot impulsiona creșterea. Reinvestirea resurselor pentru dezvoltarea infrastructurii și a sectorului privat rămâne o prioritate pentru evitarea unui decalaj consistent față de alte economii europene.
În timp ce autoritățile încearcă să arate echilibru între austeritate și stimulare economică, realitatea impune o strategie clară și fermă. România va trebui să-și păstreze credibilitatea dacă vrea să evite scăderi ale ratingului și pierderi ale accesului la finanțări externe, de care depind în mod esențial planurile de dezvoltare pe termen mediu și lung.
