La 49 de ani de la cutremurul devastator din 1977, România pare mai slab pregătită pentru un nou seism mare. Potrivit inginerului constructor Matei Sumbasacu, fondator al organizației Re:Rise, situația infrastructurii și a clădirilor din țară este alarmantă în comparație cu epoca de dinainte de tragedia din ’77. Într-un interviu pentru „Adevărul”, specialistul a tras un semi-flagel, punctând piedicile din calea consolidării și avertizând că următorul mare cutremur ne-ar putea surprinde cu mii de clădiri afectate grav.
Infrastructura și pregătirea națională în comparație cu trecutul
În opinia lui Sumbasacu, starea actuală a clădirilor și structurii inginerești va avea un impact major. La aproape jumătate de secol după cutremurul din 1977, situația nu este deloc mai bună. „Avem câteva sute de clădiri în București cu grad I de risc seismic, cele mai periculoase, iar procesul de consolidare merge foarte încet”, explică expertul. În plus, se estimează că următorul mare cutremur va lovi cu o forță similară celei din ’77, dar cu mult mai multe imobile afectate.
Sumbasacu atrage atenția că, dacă în 1977 au fost avariate 300 de clădiri în București, cu 30 dintre ele în stare critică, acum, numărul va depăși 2000-3000, dacă luăm în calcul acele case afectate anterior, dar considerate în continuare nesigure. Deși există niște progrese legislative și încercări de consolidare, ritmul rămâne prea lent pentru a face față unui dezastru major.
Baricade în consolidări și provocări legale
Una din piedicile principale o reprezintă refuzul proprietarilor de a interveni în clădirile cu risc ridicat. Sumbasacu evidențiază exemplul închirierilor în regim hotelier din centrul Capitalei, unde, deși legile interzic închirierea în clădirile încadrate în risc seismic I, sute de apartamente continuă să fie listate pe platforme online. Proprietarii aceleiștia, care uneori dețin numeroase apartamente, refuză să delisteze unitățile cu probleme, punând presiune în adunările generale ale asociației de proprietari.
„Ei decid soarta clădirilor, iar influența lor împiedică consolidările să avanseze”, arguează Sumbasacu. Problemele legislative, precum și lipsa de voință civică sau politică, împiedică accelerarea proceselor de consolidare și, implicit, de reducere a vulnerabilității clădirilor în cazul unui seism.
Ce pot face autoritățile și cetățenii pentru a fi mai pregătiți
Specialistul subliniază că, deși în sfârșit s-au făcut pași în recunoașterea problemelor, aceștia trebuie să fie multiplicati și accelerati. Creșterea coeziunii și sprijinirea comunităților locale pentru a deveni grupuri funcționale sunt măsuri simple, dar eficiente, pentru consolidarea rezilienței. În plus, autoritățile pot și trebuie să impună reguli mai stricte și să implementeze planuri de urgență clare, pentru a reduce impactul unui eventual cataclism.
La nivel individual, pregătirea personală rămâne o prioritate. „Este esențial să avem un plan de evacuare și un rucsac de urgență cu provizii pentru cel puțin 72 de ore”, recomandă Sumbasacu. În rucsac trebuie puse elemente esențiale precum provizii de apă, alimente neperisabile, medicamente, lampă, baterii, și documente importante. Un exercițiu mental de simulare a scenariului post-cutremur, precum și stabilirea unui punct de întâlnire, sunt pași pe care oricine îi poate face singur, pentru a reduce panica și a crește șansele de a trece cu bine peste o catastrofă.
Pericolul și măsurile imediate de reducere a riscului
Un alt aspect crucial este identificarea clădirilor periculoase. Bucureștiul are pe site-ul Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic o listă cu imobile încadrate în cele patru grade de risc, inclusiv cele în risc I, cele mai periculoase. De asemenea, a fost realizată o hartă ce ilustrează posibilele daune și blocaje în cazul unui seism major, punând în evidență clădirile vulnerabile și drumurile care pot fi blocate de dărâmături.
„Următorul dezastru nu se va bucura de surse de siguranță, dacă nu vom transforma rapid această risipă de clădiri periculoase în construcții conforme și solide”, avertizează Sumbasacu. În loc să ne bazăm doar pe noroc, trebuie să acționăm preventiv, pentru ca, la urmea, să nu fim pradă unei tragedii evitabile.
Situația din teren și estimările specialiștilor indică o realitate dură: dacă se răstoarnă statul săi față de consolidare, următorul cutremur ne va prinde mult mai vulnerabili ca niciodată, iar pagubele vor fi pe măsură. Până atunci, responsabilitatea fiecăruia de la nivel personal și comunitar devine tot mai clară.
